CRITICA fl BIBLIOGRAFIE
549
   BELLA KÄLMÄN, PÄLL ERNA, PAPP FERENC, A mai orosz nyelv (Szerk. : Papp Ferenc)*, Tankönyvkiado, Budapesta, 1968, 669 p.
    Avem in fata una din cele mai interesante lucräri din ultima vreme, consacrate prezentärii discriptive — sistematice si, in limita scopului pe care fi 1-au propus autorii, exhaustive — a principalelor niveluri ale unei limbi slave moderne de larga circulatie. Este vorba de Limba rusä contemporanà, curs elaborai de un colectiv de cadre didactice universitäre sub conducerea cunoscu-tului rusist maghiar Papp Ferenc, apärut la Budapesta, in 1968 (la citeva luni dupä incheierea lucrärilor celui de-al VI-lea Congres international al slavistilor de la Praga, unde specialisti! avuseserä posibilitatea sa-l consulte sub forma de proiect).
    Defi se adreseazä inainte de toate studentilor, sistemul limbii standard fiind infätifat pe compartimente fi normativ, de pe urma consultärii acestei lucräri poate profita un public mai larg, inclusiv specialiftii care se intere-seazä de tratarea problemelor teoretice de rusisticä in lumina metodelor moderne de investigale. Pentru aceftia lucrarea constituie un compendiu siste-matic, in care problemele de principiu — unele dintre eie discutabile sub rapor-tul modului in care au fost rezolvate, dar de fiecare datä interesante — se imbinä cu o serie de amänunte fi numeroase subtilitäti de vorbire (parole), vädind din partea autorilor o bunä cunoastere a domeniului cercetärii nu numai sub raport teoretic, ci fi propriu-zis practic.
    Principalele träsäturi, care imprima lucrärii o notä personalä, sint, in esenta, urmätoarele : examinarea faptelor de limbä din punctul de vedere al vorbitorilor maghiari, adicä prin prisma unor subiecti pentru care rusa nu este limbä maternä (de aici fi o serie de incursiuni cu caracter contrastiv sau comparativ-opozitional ; cf., de exemplu, pentru a ne referi la un singur dome-niu, acela al foneticii — fonologici, p. 20, 25, 36, 43, 46—47, 57, 63, 67, 70, 73, 76, 79, 81, 89, 91, 100, 112) ; folosirea, pe scarä largä, a rezultatelor oglin-dite in cele mai cunoscute lucräri de specialitate din ultima vreme, apärute in R.P. Ungarä (o parte din aceste lucräri apartin autorilor ìnfifi) fi, mai ales, peste hotare (U.R.S.S., S.U.A. etc.), inclusiv sub raport metodologie, domeniu in care semnaläm punerea la contributie, in capitolul de sintaxä, a metodolo-giei gramaticii transformationale (s-a pornit de la conceptia expusä de N. Chomsky intr-una din primele sale lucräri dp gramaticä generativä, Syn-tactic Structures, the Hague, 1957, fi de la o serie de studii de rusisticä, elaborate in spiritul aceleeafi metodologii de cätre cercetätori ca R. Rüzicka,
A.V. Isacenko, D.S. Worth, P. Adamec, M. Kubik, F. Papp f.a.) ; prezentarea faptelor de limbä, in majoritatea cazurilor, pe douä planuri : pe planul limbii vorbite fi pe planul limbii scrise (cf., de ex., sub acest raport, forme cazuale de nominativ ca : <staj + «> si sta -f- ja sau < geroj + 0 > fi gero + j) men^inerea, sub formä normativä, a unor reguli ortoepice caracteristice rosti-rii moscovite de altädatä (de ex., pronuntarea grupurilor consonantice, zz fi zz ca z palatal lung in cuvinte de tipul drozzi 'drojdie' sau pozze 'mai tìrziu';
      * Cf. titlul rusesc, care ne intimpinä paralel cu cel maghiar : Kurs sovremennogo russkogo jazyka (Pod redakeiej F. Pappa).