OBSERVATII ASUPRA FLEXIUNII NOMINALE ÎN UNELE GRAIURI UCRAINENE DIN DOBROGEA N. PAVLIUC, I. ROBCIUC §1. ArticoIul.de fafa are ìn vedere descrierea flexiunii nominale (substan-tiv çi adjectiv) in unele graiuri ucrainene din Dobrogea 1. Graìurile cercetate de noi fac parte din grupul graiurilor de stepâ, ai càror vorbitori s-au stabilit ìn aceastà regiune la sfìrsitul secolului al XVIII-lea2. Ìn unele località^, procesul de imigrare a continuât çi la ìnceputul secolului al XX-lea, fapt despre care istorisesc batrìnii din aceste locuri. §2. Studierea graiurilor ucrainene din Dobrogea prezintà mare Ínteres pentru dialectología ucraineanâ, nu numai pentru câ nu au fost studiate pìnà acum, dar si pentru câ dezvoltarea lor in aceastà regiune a avut loc, încâ de la ìnceput, in conditiile unui contact nemijlocit cu alte limbi (romàna, turcà, bulgara, rusa). în prezent, eie se dezvolta ìn contact cu limba romàna si rusà (graiurile lipovenesti). Afarà de aceasta, vorbitorii de limbâ ucraineanà din Dobrogea sìnt reprezentan^i ai unor graiuri diferite. Acest lucra se observa çi ìn flexiunea substantivelor si adjectivelor, despre care va fi vorba mai jos. §3. Materialul dialectal pe càre ne bazàm a fost cules ìn ánchete pe teren cu ajutorul unui chestionar (IIpozpa.ua dnn 30upamH .uamepianifì do dianex-tnoAoeiuHozo axjiacy yKpaïHcbKoï M06u, ed. a Il-a, Kiev, 1949), precum çi prin ìnregistrari pe banda de magnetofón ale unor texte cu tematica variatà. § 4. La baza descrierii sistemului flexiunii nominale propusa de noi aici sta principiul paradigmatic3. Impar^irea substantivelor çi adjectivelor in tipuri de declinare, iar in cadrai acestora in clase çi subclase, se deosebeçte într-o oarecare mâsurâ de cea care se face pentru limba ucraineanâ literarâ 1 Se analizeazâ materialul dialectal adunat în localitáfile : Hamcearca, Geaferca Rusà, Ciucurova, Baspunar, Lunca, Telifa, Posta, Ceatalchioi, Pardina, Tatanir, Chilia Veche, Letea, Crifan, Caraorman, Pîrlita, Carasuhatul de Jos, Mahmudia, Murighiol, Dunavàful de Jos, Sfîntu Gheorghe (jude^ul Tulcea). Nu au fost cercetate graiurile din Isaccea (cartier separat), Ilgani de Sus, Stipoc, Gorgova, Sulina, XJzlina (judetul Tulcea). 2 Vezi N. Pavliuc çi I. Robciuc, OnepK ipom.iozmecKux cucmeM yxpauiiCKux eoeopoe e PyMbiHUU, în „Revue roumaine de linguistique", X, 1965, nr. 6, § 3. 3 Vezi Iosif Selepec, ¡Tpoô.ieMa napaduzMamuwoî Knacu(fi¡Kaifií iMentiUKia ynpaincbKoi mo-6U, în „Acta facultates Philosophicae Universitates Safarikanae Preiovensis. Jazykovedny zbomik", Bratislava, 1968, p. 77—80; A.V. Isaêenko, rpaMMamuvecKuii cmpoü pycCKOzo M3biKa e conocmae.'ienuu c cjtoeaifKUM, vol. I, ed. II, Bratislava, 1965, p. 105 — 107.