348
MIHAI MITU
in limba romàna 1 — o recenzie calduroasà, obiectivà, a studiilor prietenului sau asupra graiului slavilor din valea Resiei (nordul Italiei) 2. Se poate admite deci, împreunâ cu C. Poghirc, câ „Baudouin de Courtenay a fost « descoperit » pentru çtiinta europeanâ de catre B. P. Hasdeu, care i-a prevàzut de la pri-mele lucrari o cariera stralucità“ 3.
    Bogata coresponden^â a lui B. P. Hasdeu, pâstratâ la Biblioteca Acade-miei R. S. Romània, cuprinde, printre áltele, 6 scrisori ale lui Jan Baudouin de Courtenay catre omul de stiintà román, primele cinci din anii 1876—1879, iar ultima din 1889 4. Prin anii '30 le-a cunoscut cercetâtorul polon Stanis-law Lukasik, care le-a publicat partial la Cracovia 5. Necatalogate pe atunci çi cuprinse in Mapa a V-a a arhivei Hasdeu, aceste scrisori au mai fost cerce-tate si de Ion C. Chirimía, care a re^inut admiratia lui Baudouin de Courtenay pentru cunostin^ele de limba polona ale lui Hasdeu 6. In vremea din urma, pornindu-se de la editia lui S. Lukasik, trei din cele çase scrisori (nr. II, V si VI din anexele noastre) au fost publícate ìn traducere româneascâ de G. Sanda si V. Rotundu 7.
    Necunoscìnd prima scrisoare a lui Baudouin de Courtenay, unica in limba franceza, datata 20 octombrie/1 noembrie 1876 (anexa I), S. Lukasik datase ìnceputurile acestei corespondente ìn anul 1877. Or, din aceasta prima scri-
      1	Apärutä in „Columna lui Traian", 1876, nr. 10, p. 448 — 463 fi in extras (Bucurefti, 1876, 18 p.). Lucrarea lipsefte din recentele bibliografii ale studiilor despre Baudouin de Cortenay çi anume : L. E. Bokareva fi A. A. Leontiev, CnucoK mpyòoe M. A. Eodyjita de Kypmhn (1845— 1929), ìn H. A. Eody3H de Kypmim (k 30-Jienwio co dun cMepmu, Moscova, 1960 (Addenda II : Aumepamypa o Eoòyjite de Kypmeiu, p. 117—119) fi Cmicok ociioenbix paôom 06 M. A. Eo-òynte de Kypmens, ìn I.A. Baudouin de Courtenay, H36pannbie mpydbi no oòufeMy H3biK03Ha-hühuio, II, Moscova, 1963, p. 382—384.
     2	Ortbim (ßoHemuKu pe3bHncxux ?oeopoe, Varsovia — Petersburg, 1875; Pe3bHHCKUÜ Kamaxu-3Ul (' npue anus M u c/ioeapëM Varfovia —Petersburg, 1875. Hasdeu da ca loc de aparitie Leipzig, unde s-a tipàrit cartea (cf. verso-ul foii de titlu al lucrärilor respective). Spicuim cîteva din carac-terizärile cele mai sugestive aie lui Hasdeu, fâcute eu acest prilej : „D. Baudouin de Courtenay, dintr-o ilustrâ familie francezâ stabilità în Polonia, attualmente profesor de filologia comparativa la Universitatea din Kazan, este astàzi unul din slaviftii cei mai buni, défi încà foarte tînàr. Afarà de profunda cunoftinfà teoretica a limbilor slavice, el posedà mai pe toate într-un mod practic, scriind de-o potrivâ bine rusefte, polonefte fi bohemefte (p. 3) ... Format în fcoala lingvisticä germana, d. Baudouin de Courtenay este în cercetärile sale foarte riguros în fond fi foarte sistematic în formà ; cîte o datà prea riguros fi prea sistematic. .. Oricum sä fie, ultrarigurozitatea fi ultrasistematismul, daeâ sînt defecte, sînt totufi defectele unei direc^nnii eminamente stiin^ifice, ba chiar nefte defecte salutare într-o disciplina ca lingvisticä“ (p. 4). Dupà ce reproduce un fragment din prefata autoruiui la Fonetica rezianà, Hasdeu conchide : „Din aceastä francà confesiune noi vedem deja ce fei de om este d. Baudouin de Courtenay, cîtà conftiintä, cîtâ scrupulozitate, cìt control de sine pune el în execu^iunea lucrärilor sale“ (p. 6).
      3	C. Poghirc, B. P. Hasdeu, linguist fi filolog, Bucurefti, 1968, p. 77.
4	Biblioteca Academiei R.S. Romània, seccia Corespondentä, cota S 5(1 — 6) LXXXI.
      5	Quelques contributions â l’histoire des relations intellectuelles entre les pays roumains et la Pologne au XIXe siècle, în „Archivum Neophilologicum“, Krakow, II, 1937, p. 60 — 64 (pu-blicä numai 4 din cele 6 scrisori fi anume : anexa II — partial — fi anexele III, V si VI). Referiri la aceastä corespondentä au mai fost fäcute de S. Lukasik în „Przegl^d wspólczesny", XVI, 1937 fi în volumul Pologne et Roumanie, Paris — Cracovie, 1938, p. 130.
     6	Studiu introductiv la B. P. Hasdeu, loan Vodä cel Cumplit, Craiova, 1942, p. LXVI. Eufrosina Dvoicekno-Markova, în PyccKo-PyMbiHCKue Aumepamypiibie cen3U, Moscova, 1966, p. 153 afirmä câ n-au fost deloc publicate (,,ohu do eux nop Heu30anbi'').
      7	„Cronica" , Iaçi, III, 1968, nr. 19 (118), 11 mai, p. 7.