CELE MAI VECHI MANUSCRISE SLAVE
261
    Manuscrisul con tinca 250 de file (27 X 21 cm.), scrise in semiuncialà, 29 de rìnduri pe pagina. Din fragmentul publicat de A. Jacimirskij la p. 817 am putut constata doar cà avem de-a face cu un text foarte corect, farà tràsà-turi redactionale pregnante.
     24.	Culegere ascetica, sfinitili sec. XIV, Galani, Jacimirskij nr. 5 (p. 818).
    Din descriere reiese cà era un manuscris deteriorai, de 269 de file, fàrà
inceput. Era scris in semiuncialà, 22 de rìnduri pe paginà, prezentind tràsàturi ale redactiei medio-bulgare.
     Cuprinsul : diferite cugetàri ascetice, unele formulate ca intrebàri $i ràs-punsuri :
    25.	Sbornie, sfìrsitul sec. XIV — ìnceputul sec. XV, Dragomirna, cota 1795/706.
    A fost descris de I. Iuffu (p. 432). Este un manuscris masiv, de 478 file, aproape compiei, scris pe hirtie cu filigran Turn.
    Cuprinde 46 de lucràri hagiografice si omiletice scrise in redacte medio-bulgarà.
     26.	Sf. Vasile cel Mare : C-uvinte pustnicesti, sfìrsitul sec. XIV — incepu-tul sec. XV, Dragomirna, cota 1796/707.
    A fost descris de I. Iuffu (p. 432—433). Este un manuscris compiei, 259 de file, scris pe hirtie cu filigranul Foarfecà si Floare. In afara inipalelor si titlurilor in rosu, existà si douà frontispicii in rosu, verde si albastru.
    ,,Nu-mi este cunoscut — serie I. Iuffu — sà se fi pàstrat alt exemplar vechi al acestei càrti, in literatura slavilor sudici, din aceastà editie in limba slavonà a lucràrii sfìntului Vasile cel Mare“ (p. 432).
    Textul este scris in redacte medio-bulgarà.
    Nu am inclus in acest artieoi o serie de manuscrise considerate de unii specialisti a aparóme perioadei analízate, deoarece analiza paleograficà ne-a condus la alte rezultate. In urma studierii filigranelor am constatai cà unele manuscrise pe care specialistii le datau in a doua jumàtate a secolului al XIV-lea sint din secolul al XV-lea (de ex. B.A.R., ms. si. 158, 159 §.a.), Ràmìn totusi sub semnul intrebàrii citeva manuscrise ale càror date lingvistice fi paleogra-fice nu sint suficiente pentru datare precisà (este vorba de aceeasi perioadà, ca si mai sus) si alte càror filigrane nu figureazà in cataloage (de ex. B.A.R., ms. si. 132), sau sint scrise pe hirtie fàrà filigran.
*
*	*
    in urma studierii manuscriselor prezentate mai sus, am putut trage unele concluzii cu privire la con^inutul si limba in care sint scrise.
    Astfel, putem considera cà in secolele XII—XIV se copiau, sau se impor-tau, aproape numai càrfi de cult, necesare pentru oficierea slujbei in biserici, sau pentru pregàtirea preotilor 1. Numai citeva manuscrise fac exceptie, fiind culegeri de cugetàri, invà^àturi teologice si filozofice, realízate in afara scopu-lui practic de oficiere a cultului. Numàrul acestui gen de scrieri parenetice si omiletice create simtitor in secolul al XV-lea. Astfel, din cele 80 se manuscrise
1 Cele 26 de càrfi prezentate au urmàtorul profil : Evangheliar (6), Apostol (3), Octoih (1), Minei (4), Triod si Penticostar (1), Vechiul Testament (1), lucràri hagiografice fi omiletice (10).