CRITICA Sjl BIBLIOGRAFIE
553
de rare, nu sìnt de natura a prejudicia intelegerea textului. Cìteva greseli màrunte : luCrarea lui Koselev (p. 457), pentru care se face trimitere la bibliografia generala, nu figureazà aici (adicà la p. 653) ; articolili lui R. Ruzicka (primul, cel din 1963 ; vezi p. 657) n-a fost publicat in nr. 2 pe 1963 al revistei „Voprosy jazykoznanija“, ci in nr. 3 din acelasi an; titlul paragrafului de la p. 115 nu coincide cu cel din sumar (p. 665) ; B Unbegaun (vezi p. 634) este, in prezent, profesor la Universitatea din New York.
    Mentionàm, in sfirsit, prezentarea grafica, excelentà, a lucràrii si conditile tipografice, exemplare, in care a fost realizatà.
    Rod al unei activitàti didactice de mai multi ani si, in acelasi timp, al unei fructuoase activitàti de investigale stiintificà (vezi, de exemplu, o parte din studiile autorilor, consemnate in Bibliografie), lucrarea de fata se ìnscrie printre cele mai izbutite incercàri ale genului, impunìndu-se prin seriozitatea informàrii, prosperine si originalitate.
VICTOR VASCENCO
    RADMILA UGRINOVA-SKALOVSKA, CmapocAoeencKu ja3m, Skopje, 138 p.
     Aparipa unui nou manual de limbà slava veche suscita intotdeauna interes printre slavisti, cu toate cà, in ultimii ani, in bibliografia acestei discipline s-au inscris multe nume si titluri noi1. Manualul de fa^à merita a fi semnalat, in plus, si pentru faptul cà este primul in limba macedoneanà. E1 este destinai, dupà cum subliniazà insàsi autoarea in cuvintul introductiv, studentilor de la Facultatea de filozofie, seccia de slavisticà a Universitàtii din Skopje.
      Dispunerea materialului in genere cea clasicà, este urmàtoarea: I. Gra-.maticà (Introducere, Foneticà, Morfologie); II. Texte; III. Glosar.
      In Introducere (p. 1 — 19) autoarea expune notiuni sumare despre apa-ritia slavei vechi, referindu-se §i la denumirile acesteia, notiuni privind baza dialectalà, problema alfabetelor si monumentele limbii slave vechi. La acest capitol retine atentia includerea si a unor texte de redactie slavonà. Faptul cà autoarea a amintit aici, fie chiar si sumar, tràsàturile caracteristice ale fiecàrei redactii slavone, a absolvit manualul de o lectie specialà despre aces-
       1 H. H. Bielfeldt, Altslawische Grammatik, Halle (Saale), 1961; V. P. Besedina — Nevzo-rova, CmapocAaßHHKUü H3biK, Harkov, 1962; Iv. Gäläbov, Hiuxoeu ocouenocmu Ha EoHHCKume Hadnucu om XIII e., Sofia, 1962; P. IlCev, 3a cneitucßuKama na cmapoöbmapcKomo DATIVUS ABSOLUTUS, Sofia, 1963; V. Velöeva, Bbnpocu Ha Kbcuama ¿Aaeo.uufa. Hocoexume e nhpeun nonepK Ha OxpudcKu.n AnocmoA in „EbAiapcKU e3UK“ 1, 1966; Ek. Dogramadzieva, CmpyKmypa Ha cmapod, caookho cbHuneno uipenenue, Sofia, 1968; Kmisa 3a K/iUMeHm OxpudcKü (culegere de articole), Skopje, 1966; CAoeencKa nucMeiiocm. 1050 zodummna Ha KAUMenm OxpHflCKH, Ohrida, 1966, §i alte publicati similare.