CETATEA RUSCIA, 519 sului1, profitînd de lupta dintre Petru si Çtefan, fiii voievodului Stefan2, se va instaura in anul 1359 ca domn, incepind o noua epoca in istoriaMoldovei. HÆEHTH*DHKAUHH HOCEJIEHHH PYCMHA 1228 TOAA (Pe3ioMe) ripn BHHMarejibHOM mynenHH KapTbi aoicyMeuxa 1228 roaa o rpanMnax nocejieHHs CanjiaK 6wjio yCTaHOBJieHO, mto PycHHa b stom flOKyMeHTe He hbjisictch Pycwo, a HbiHeniHHM csjiom Py-IIIMK-MyHUb. B XII BeKe, cnacaacb ot (J>eoflajibHoro ara, pyccrae ôeaceHuw (6po,hhhkh) nocenaioTCH Ha Bojire, Ha flonue, Ha ceBepe MojiaoBbi h Aaace b TpaHCHjibBannH, rjje o hx noceneHMM ynoMHHaioT AOKyMeuTbi Hanana XIII BCKa ; cpe^H hhx HaxoflHTCH h Pycnna. üpefljioxceHHaa jTOKanmauHii h eoBeTCKHe HCCJieaoBaHHH, flaTHpytomHe no3flHee (XVIU bck) npoHcxo>KACHMe «CjiOBa o nojiKy HropeBe», Taioxe /tafOT B03M03KH0CTb caenaTb 3aKjiK>HeHne o tom, hto bXII—XIV bb. cymecTBOBana aScoxnoTHaii npeeMCTBeHHOCTb MOJiaaBCKoro KHH*e-CTBa, CTO/ibHbiMH rpa,naMH KOToporo nocneflOBaTenbHO 6mjih Ewpjiaa, MojiaoBa (Eafia) h C«peT. IDENTIFICATION DE LA LOCALITÉ RUSCIA DE 1228 (Résumé) L’étude détaillée, basée sur une carte, de l’acte de délimitation du domaine Sàplac de 1228, mène à la conclusion que la localité Ruscia du document en question n’est pas Rusia (la Russie), mais l’actuel village dénommé Ruçii-Mun^i. Fuyant l’exploitation féodale, des réfugiés russes (les Brodniks) s’établirent au XlI-e siècle sur la Volga, le Donetz, en Moldavie du Nord, jusqu’en Transylvanie, où les documente mentionnent l’existence de leurs habitats au début du XlII-e siècle. On y énumère actuellement aussi la localité Ruscia. Par ailleurs, la localisation proposée, corroborée par les études des chercheurs soviétiques concernant l’origine récente — le XVIII-e siècle — du poème „Chant pour l’ost d’Igor", permet de conclure à une parfaite continuité, du XII-e au XlV-e siècles, du voïévodat de Moldav ; < dont la capitale fut, successivement, à Bîrlad, Moldova (Baia) et Siret. 1 Giacomo di Pietro Luccari, Copioso ristretto degli annali di Ragusa, Ragusa; 1790, p. 178; A. D, Xenopoi, Istoria Romànilor din Dacia Traianà, voi. Ili, Bucure^ti, 1925 — 30, ed. Ili, I. Vlàdescu, p. 44. 2 Jan Dlugosz, Dziejow Polskich, voi. Ili, Cracovia, 1868, p, 257 — 259; P. P. Panaitescu, Din istoria luptei pentru indcpendenfa Moldovei in veacul al XlV-lea. Primele lupte pentru independenfà ale Tàrilor Romàne, in „Studii", IX, 1956, nr. 4, p. 97 — 100.