CELE MAI VECHI MANUSCRISE SLAVE DIN TARA NOASTRÀ.
ELENA LINJA
    Datarea introducerii scrierii slave la noi, controversatà multa vreme1, a fost stabilità, in spiritul unor ipoteze mai vechi2, pentru secolul al X-lea. Contributia esentialà fi incontestabilà la fixarea acestei date o au descoperirile arheologice care au dat la ivealà inscriptii slave, in special cele de la Mircea Voda, Murfatlar si Bucov.
    Introducerea scrierii slave nu a fost legata de creftinarea populatiei romànesti, deoarece acest lucru se produsese cu multe secole mai devreme, ii:a din secolul al IV-lea3, deci ìnainte de destràmarea unitàfii slave comune, de migrarea unora din triburile slave spre sud-estul Europei fi implicit ìnainte de contactul acestora cu populatia romanizatà din tara noastrà. Introducerea acestei scrieri s-a realizat o datà cu adoptarea organizàrii bisericefti bizantine prin intermediul slavilor. Ea face parte dintr-o mifcare generalà de aderare ìa cultura bizantinà, pe un teritoriu larg, care cuprindea, in afarà de tara noastrà, Bulgaria, Serbia, Marea Moravie fi Rusia kievianà.
    Pàrerea cà slavona din tara noastrà s-a dezvoltat ca limbà scrisà neìncetat din secolul al X-lea pinà in secolul al XV-lea4, cind apar primele scrieri originale in aceastà limbà, este logicà, pentru cà nu se poate acceptà existenta unui hiatus, a unei pauze, inexplicabile in cultura scrisà. Din pacate insà, aceastà afirmatie nu a putut fi sustinutà de argumente convingàtoare, din lipsa màrturiilor necesare.
    Preocuparea pentru descoperirea urmelor culturii scrise din epoca feudalà s-a bucurat, in ultimele decenii, de o aten^ie crescìndà. Astfel, in afara inscrip-tiilor de la Mircea Vodà, Murfatlar si a fragmentelor de inscriptii de la Bucov,
      1	Vezi bibliografia la E. Vìrtosu, Paleografia româno-chirilicâ, Bucureçti, 1968, p. 21—36; X). P. Bogdan, Compenditi al paleografiei romàno-slave, vol. I, Bucureçti, 1969, p. 26; P. Olteanu Aux origines de la culture slave dans la Transylvanie du nord et le Maramures, în „Romano-slavica", I, 1958, p. 173.
     2	E. Kaluzniacki, KuppuAoecKoe nucbMO y PyMbiit, în EnifUK/ionedun CAaemcKoü (fiii.io.io-?uu, PÌ3Ò. Ornò. Akoò. HayK sub red. lui V. Jagié, Petersburg, 1914, p. 1 — 2; P. P. Panaitescu, La littérature slavo-roumaine (XV-e — XVII-e siècle) et son importance pour l’histoire des littératures slaves, în „Zbomik prací I. Sjezdu Slovanskÿch Filologu v Praze“, Praga, 1931, p. 2—3.
     3	Istoria României, I, Bucureçti, Ed. Academiei, I960, p. 629 — 637.
4	Istoria literatura romane, vol. I, Bucuresti, Editura Academiei, 1964, p. 233.