112
I. LOBIUC
    Pazyty 1° „a pàzi oile, vitele“ ; 2° „a supraveghea". Sinonim cu pàsty (dozeràty) vywci, mariynu, verbul acesta are si un omonim pazyty 1° „a se gràbi" ; 2° ,,a-$i vedea de treabà" (pentru 2° vezi si /30, III, 87 : tot la hiifuli ; 7,h. 194/). Din rom. a pàzi ,,id." /88, 14/. In /44, 247/, ìnsà, se trimite pentru hut. si pocut. pazyty (sensul? ; accentui?) direct la bulg. paia.
    Peréyty(sy) „(despre capre) a se impreuna" (cf. /30, III, 147: pertyty ,,id.“ — la hu^uli; ibidem, 187 : però ,,{ap necastrat“, pircun „{ap tinàr" — in graiurile de la Marea Neagrà/). Termenul tehnic pentru denumirea actiunii fiziologice respective in limbile slave nordice este dialectal (ceh, ucr.) si a putut fi transmis lor din limbile slave de sud (bulg. pare, pràó, scr. prc „^ap“ — /81, 90/) prin romàna: a se pirci ,,id.“ x. Cf. rom. pìrci 1° „putoare de £ap, toamna“ (68, 988; 75, 459); 2° ,,tap“ (46, I, 84, 96; II, 37 - Resita); pircit „ìncruci^area caprelor cu tapii" < pireiu (59, 207) ; la romànii suddunàreni : pircu ,,tap neintors" (13, 281).
     Plekàty 1° „a apleca mielul la oaie“ ; 2° „a alàpta copilul“. Din rom. a aplecà ,,id.“. Pentru alte sensuri, derivate si repartipe vezi /94, 166—7/. §i expr. : zaplikuvaty jéhni (tél'i) „a pune mielul (vi^elul) sub oaie (vacà) pentru prima datà“.
     Purtàty 1° „a organiza si conduce o stinà, p. ext. o gospodàrie“ ; 2° „a purta“. Din rom. a purtà (cf. 18, 681—2). In v. M. circulà freevent §i expr. purtàty stàju alàturi de provàdyty stàju „a conduce o stinà in timpul unei veri“.
    Rumegàty 1° (despre,, animale) a rumega"; 2° „(iron., despre oameni) a mìnca; a gìndi bine ceva inainte de a vorbi". Din rom. a rumega ,,id.“ /94, 169; 88, 6; 89, 148; 62, 49-50/.
     Sokotyty „a pàzi vitele etc.“ Din rom. a socoti ,,id." /94, 172; 88, 14/. Vezi si sinonimul sàu partial pazyty.
    § 2. Pàstori, economie pastoralà
    Bowàr, buwàr s.m. „pàstor de boi, p. ext., de vite cornute“. Din rom. boudr „id.“ /94, 133; 62, 70; 44, 245; 89, 148; 7, h. 146/. Cuvintul acesta, care a circulat pinà acum mai mult decit cel ucr., pastùx, mai putin speciali-zat (II : „(mai ales) porcar"), este concurat azi tot mai mult de sinonimul sàu, tot rom., vakàr (vezi mai jos), in urma faptului cà hutulii din v. M. au astàzi, cu mici exceptii, in gospodàriile lor numai vaci, incit nu se mai simte nevoia distinctiei initiale 2.
    Cymbràs s.m. „partener al stinei de strinsurà (aceasta predominind la hutulii din v. M.)“. Din rom. simbràs ,,id.“. Cuvintul circulà facultativ, alà-turi de cel propriu, misénnik.
     Cobàn s.m. (V : pi. óobén) „pàstor de oi". Pentru ràspindirea cuvintului vezi /30, IV, 442; 27, 142; 44, 244/. Dupà unele opinii, in ucr., poi. si magh.
      1	Ìntr-adevàr, h. 196 din [7] aratâ cà percytysa, peri fi perletyna (percovyna, pereyna) se ìntìlnesc ìn sudul teritoriului carpato-ucrainean, deci in imediata vecinàtate a romànei, cu
cea mai compactà arie ìn graiurile hulule. Pentru acestea cf. fi [88, 6].
      3	Inf. Ili : damò volÿ do bovariji, a koróvy do vakariji ,,vom da boii la bouárie, iar vacile la vàcàrie". Pentru tolóka kumùnska tot III a dat ca sinonim bovarija „munte cu pàfuni pentru boi fi junci" < rom. bonàrie ,,id.‘‘. Vezi pentru vàcàrii fi bouàrii, generale ìn pàstoritul románese, [95, 123 : „in Carpazi estici „stìnele se numeau vàcàrii. ..“ f.a., mai ales 190 — 196].