CRITICA §1 BIBLIOGRAFIE
591
interesante comentarii, de N. Todorov (nr. 1, p. 98—101). La fel sìnt si mate-rialele publicate in nr. 4 si 5 la aceastà rubrica legate de Marea Revolute din Octombrie, ca si documentele in legàturà cu arestarea lui Gheorghi Dimitrov in anul 1920 publicate de G. Ganev (p. 190—195).
    Ceva mai largi ar putea fi cele douà rubrici de Recenzii ¡¿i Insemnàrile bibliografice. Desigur, in comparale cu anii trecuti, eie au crescut. Tot usi, douà-trei recenzii si note bibliografice de fiecare numàr, inseamnà, dupà pàrerea noastrà, cam putin. In schimb foarte ampia este Cronica, in care cititorul aflà aproape tot ce se petrece in legàturà cu Bulgaria in viata §ti-intific.à din tarà si stràinàtate. Date interesante gàsim despreSimpozionul Kiril si Metodie, care a avut loc la Salonic in octombrie 1966, despre Contenuta nationalà asupra istoriei ora^elor din sud-estul Europei tinutà in R. F. a Germaniei si despre multe alte reuniuni internazionale, la care, dupà cum se aratà, au luat parte si specialisti din Romània.
    Si mai bogatà este Cronica internà cu date asupra activitàtii Societàri de istorie, a Institutului etnografie, a Institutului de balcanisticà $i a Insti-tutului de istorie. Despre ultimul, de la infiintarea càruia s-au ìmplinit 20 de ani (1968), Hr. Hristov, directorul sàu, publicà un scurt istorie relevind principalele realizàri si publicatii ale acestuia (nr. 2/1968, p. 3—15).
    ìn generai, revista Istoriceski Pregled ràmìne aceea^i publicatie bine informatà, cu continui variat, tribunà care aratà munca asiduà a colegilor din Zara vecinà §i prietenà.
CONSTANTIN N. VELICHI
BISTRA T VETRO VA, 3a emumeemn u òeMOzpa<f>cKun oóauk na Buòuh npe3 XVI eeK, in ,,M3BecTna Ha eTHorpatJicKHa HHCTHTyT h My3eìi“ Sofia, VII,
1964,	p. 11-42.
    ìn acest scurt dar substantial artieoi, cunoscuta turcologà bulgarà vrea sà arate cà teza (aproape generalà ìn istoriografia bulgarà de astàzi) potrivit càreia la ìnceputul dominatici otomane orasele bulgare erau locuite in special de turci, populatia autohtonà fiind impinsà ìn hinterlandul acestora, de unde a revenit doar din sec. XVIII-lea ìncoace, trebuie màcar ìn parte corectatà. Dupà ce citeazà màrturia istoricului ture M. T. Gòkbilgin, care a dovedit documentar cà la finele secolului al XV-lea la Tìrnova, deci ìn fosta capitalà, se aflau 379 de familii nemusulmane (afarà de dubrovniceni), fata de 206 fami-lii otomane, autoarea trece la analiza unui important document demografie otoman pàstrat in sectia orientalà a Bibliotecii Nazionale din Sofia. Este vorba de un registra fiscal, care aratà popuMia orasului si a regiunii Vidin. E1 pre-cizeazà cà ìn august 1542 orasul avea 15 mahalale, dintre care una musulmanà si 14 nemusulmane. Dupà cum dovedeste autoarea, conducìndu-se dupà numele oamenilor, aceste mahalale erau populare ìn special de bulgari. De§i registrai nu cuprinde ìntregul recensàmìnt al Vidinului, este dar cà in acest important, oras, cetate si port la Dunàre, locuiau, ìntre altii, la mijlocul secolului al XVI-lea, peste 300 de familii bulgare, in mare parte agricultori, dar si meseriasi — càrbunari, càlàfàtari, selari, pielari s.a.