126
I. LOBIUC
    A.	4. Diverse
    Blyndyj, -a, -e adj. „(animai) blind, linistit". Din rom. bltnd, blinda ,,id.“ /94, 132/. Der. : blyndyty „a scarpina un animai".
    Samyndza s.f. „saminta, soi". Din rom. sàmìndzà, V. fi /62, 61/. Ter-menul a fost extras din expresii calchiate : dóbryj na samyndzu — bun de saminta (cf. pentru aceasta /80, III, 1359; 65, 27/), (cu sinonimul recent : dóbryj na prasilu, do prasily ,,id.“) si (imprecale) propdsty (komus) samyndza = a-i pieri (cuiva) saminta, in dauna expresiilor proprii : dóbryj na nasimki fi (ìnv.) na rykà.
     B.	Animale sàlbatice, pàsari, insecte 1
    Bursuk s.m. „viezure" (fi in onomasticà). Forma hutulà este identica, fonetic, cu rom. bursùe ,,id." (alte forme ucr. : bórsuk, borsuk < tc.). Derivai : (dim.) bursucók; Bursukiw — toponim.
     Gàna s.f. „gaie (Milvus regalos) ; in /30,1, 346 ; II, 216/ : gana fi kana (2) — in graiurile carpatice. Din rom. gàne (> gaie) /88, 6; 38, 288/.
    Guzul'a s.f. — n. ,dat insectelor din mai multe specii. Din rom. reg. gujulie (fi: gijulie) ,,id." (/IO, 544; 48, II, h. 572, 574, pct. 334/) /88,7; 76, 84 ; 38, 285 : aici — variantele hutule/.
    Huhuréc s.m. „specie de bufnità". Din rom. huhurét ,,id.“, generai in nordul tarii (/48, II, h. 532, Huhurezj).
    Kapusa s.f. „insecta Melophagus ovinus". Din rom. càpùsà ,,id." (/65, 21/). V. o discute mai largà in /94, 152—3/.
    Kertyca (mai des, var. : kertyna) s.f. „mamiferul Talpa europaea" — la hutuli indeosebi, Din rom. cirtità ,,id." /88, 7/ 2
    Pawun s.m. „pasàrea Pavo cristatus“ — cuvint „exotic“, pasàrea nefiindu-le cunoscutà direct hutulilor. Din rom.pàun ,,id.“.
    Vatuj(k)a s.f. ,,ied de caprioarà". Din rom. vàtùie /94, 179; 38, 283; 89, 148/. Derivate : (dim.) vatùói, vatùcitko.
     12.	Obiceiuri si eredinte pàstoresti
    Stima s.f. 1° „fiintà imaginarà silvestrà; aràtare; monstru" ; 2° „bles-temul pus, de obicei prin uciderea unei femei, pe o comoarà“. Din rom. reg. $timà ,,id.“ (/IO, 1115; 68, 1169; 18, 839/).
    Styngàr s.m.(fi : stingdf) 1° „prosop"; 2° „maramà“. Cu sensul 2° cuvìn-tul se leagà de pàstorit, printr-una din destinatile obiectului3. Din rom. stergar ,,id.“ cu disimilatie pe teren hutul.
     1	Numele de animale de origine romàneascà, foarte numeroase in zoonomastica hutulà localà, In virtutea specificului lor, vor fi prezentate aparte. Din motive de spatiu, nu am inclus aici ìmprumuturile privind lumea vegetali, defi multe dintre eie sint legate, neindoielnic, de domeniul in discute ; cf. [94, 182],
      2	ìn [44, 257] se trimite, Insà, direct la bulg. kart, kàrtica.
      3	ìn trecut, cind venea vremea Impreunatului oilor toamna, hutulcele, imbrobodite cu marame albe, lungi, infiorate fi cu franjuri la capete fi avind ciorapi albi in picioare, mergeau printre oi fi le loveau cu aceste marame, ca fi cu desaga ori cu douà traiste legate intre eie, pentru ca mieii fàta^i sà fie frumofi, cu capete albe fi cu zgardà cit mai mare (socotità ca semn al unui soi superior).