110
I. LOBIUC
     Hufulii sínt a^eza^i aici relativ recent \ ín urina deplasárilor de populatie din Galicia esticá (si Podolia), ín secolele XVII—XVIII, inspre sud, ín Buco-vina si nordul Moldovei. Punctul lor de plecare a fost valea Ceremusului, de unde au ajuns si ín valea Moldo vi^ei, íntemeind satele amintite 2 si gásind aici conditii naturale prielnice pentru continuarea ocupatiilor lor initiale3.
     § 3. Pástoritul si crejterea animalelor la hu|ulii de aici, ca si la tofi cei-lalfi, prezintá inrudiri frapante, ín aproape tóate trásáturile lor, cu pástoritul románese, índeosebi cu asa-numitul „pástorit din zona fíne^elor“, constatat ín Bucovina §i Moldova de nord-vest, ín Ardeal si Maramures, regiuni cu o intensá via|;á pastoralá din timpuri strávechi 4. Terminología domeniului este, ín partea ei cea mai intinsá si mai importantá, cea románeascá, ín únele cazuri cu aceleasi arhaisme fonetice si lexical-semantice ca si ín tóate graiurile carpa-tice ucrainene. ínsusirea acesteia a avut loe, cu sigurantá, ín tinuturile lor originare din nord 5, de la pástorii románi care, íncepínd sá fie asimilati, si-au pástrat o buná parte a vocabularului propriu, transmitínd-o apoi si vorbito-rilor ucraineni propriu-zisi6. Se constata apoi cá unii termeni románesti din alte graiuri hutule (si celelalte carpatice), printre ei si cei cu fonetisme ro-mánesti arhaice, fie cá se prezintá aici ín forme fonetice evoluate 7, fie cá lipsesc, dupá cum se gásesc si altii specifici graiurilor ín discute.
     § 4. Materialul prezentat aici are la bazá ancheta 8 efectuatá ín vara ani-lor 1967 si 1968 cu urmátorii informatori, fosti §i actuali pástori, buni cunoscá-
1	Prima atestare (demografica) a hutulilor din Moldovita fi Argel dateazà din 1775 [53, 41].
     2	Dupà E. Grigorovitza, Dicfionarul geografie al Bucovinei, Bucuresti, 1908, p. 66, ei ar proveni din fostul district bucovinean Vi j ni ta. Alte màrturii, însà, fi unele diferente, uneori notabile, fonetice §i chiar morfologice din graiul lor probeazà locuri de baftinà diferite çi adaosuri etnice continui. Vezi conditile de pàtrundere a lor in Bucovina fi contactul cu romànii in [53, 31, 32, 39, 42, 60; 29, 8; cf. 62, 10, 11]; cauzele, social-economice etc., ale migràrilor de populatie din fosta Galitie Ìnspre sud (ca fi ìnspre est fi vest) in [37, I, 266, 331, 398—399].
     3	Cf. pentru acestea [44, 74—76; 84, 540—1].
     4	Vezi [95, 97-140, mai ales 97-102, 121-136; 17],
     6	Vezi [56, 23—25; 62, 11]. Cf. Const. C. Giurescu, Tirguri sau orase si cetàti moldovene din secolul al XVI-lea, Bucurefti, 1967. p. 39. Despre dificultatea datàrii ìmprumuturilor : [62, 11; 19, 411-415],
6	Cf. ipoteza lui S. Hrabec [29, 234] despre bilingvismul colectiv fi al vechilor hutuli.
      7	Vezi observatiile lui A. de Vincenz [89, 151] despre cele douà valuri (cronologice ? geo-grafice?), dintre care unul rotacizant, de penetrate româneascà ìn Carpatii nordici. Cf. [19, 6, fi ìndeosebi 32, 47, 60, 205, 223—4, 407, 588]. Bilingvismul, de dati veche, al hutulilor este unul din factorii cei mai de seamà ai readaptàrii continui a ìmprumuturilor din punct de vedere fonetic ìn primul rìnd, provocìnd cele mai mari dificultàti ìn datarea exactà a acestora fi, prin urmare in periodizarea influentelor romànefti.
      8	Ne-am folosit de Chestionarul V. Stìna, pastoritul fi prepararea laptelui, Cluj, 1931 ; Chestionarul NALR, „Fonetica fi Dialectologie“ V, 1963, ca fide Posobije-instrukcija di’a pod-gotovki i sostavlenija regional'nyx slovarej russkogo jazyka, Moscova, 1960, cap. „Crefterea animalelor", p. 116 —141, dupà a càrei tematica, foarte amanuntità, am înregistrat numeroase texte, mai ales dela inf. I, cu descrierea compietà a ocupatiei date. Am ìntrebuintat transcrierea fonetica a Atlasului linguistic ucrainean (vezi Prohrama di'a zbyranna materialiv do dialektolohilnoho atlasu ukrajinhoji movy, Chiev, 1949) Ìn lucrarea de fatà transliteràm materialul discutât. In-dicàm de fiecare datà (cu cifre romane) informatomi (informatorii) acolo, unde cuvìntul res-pectiv a fost oferit numai de càtre el (ei) sau unde între ei au intervenit diferente de „interpretare" a unui element sau altuia. Cuvintele (sau derivatele lor etc.) la care lipsesc precizàri de acest fel au fost obtinute de la toti informatorii.