INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU LITERATURA POLONÂ
451
    C. A. Rosetti, noteazà în Jurnalul sâu impresia puternicâ pe care i-a lâsat-o lectura scrierilor poetului polon 1, iar D. Raletti, la scurt timp dupà moartea lui Adam Mickiewicz (1856), va nota în memoriile sale despre acel care „ a stiut a ridica patriotismul pînâ la delir", câ „suspinele lui poetice çi patriotice au electrizat pe toti bàrbari de simtire ai Europei in favorul natiei de eroi" a.
    Adam Mickiewicz a fost primul si de fapt unicul poet polon care a pâtruns in constiinta cititorilor si scriitorilor romàni ai vremii. Activitatea lui politica si scriitoriceascâ era cunoscutâ si în Principate. Zoe Golescu, într-o scrisoare din 12 februarie 1851, cerea fiilor sâi Stefan si Nicolae, aflati la Paris, sâ-i trimitâ opera „faimosului Mickiewicz“ intitulatâ „Les derniers moments de la Pologne“ 3.
    Este greu de identificai opera solicitatâ de Zoe Golescu, fiindcâ Adam Mickiewicz nu are nici o lucrare cu acest titlu. I. C. Chitimia 4 este de parere câ opera cerutâ era Histoire populaire de Pologne. Farà a putea transa défini tiv aceastâ problema, din lipsâ de dovezi, remareâm faptul câ abia în jurul anului 1850, la cererea unui editor parizian, Mickiewicz i-a propus lui Armand Lévy sa extragâ din cursurile de literaturâ slavâ materialul publicat ulterior, în 1867, de fiul poetului sub titlul Histoire populaire de Pologne 5. Este pu^in probabil ca Zoe Golescu sa fi auzit deja de aceastâ lucrare, care nici nu se stie daeâ era terminata la începutul anului 1851. Considerâm câ opera respectivâ putea fi mai curînd Les premiers siècles d'histoire de Pologne, la care Mickiewicz a lucrat între anii 1835—1837, si care a circulât în numeroase copii în limba francezâ. Cum Zoe Golescu cunostea doar din auzite titlul operei cerute, este foarte probabil ca el sâ fi fost déformât si în loc de Les premiers siècles d'histoire de Pologne sâ fi ajuns Les derniers moments de la Pologne.
    Oricum, scrisoarea Zoei Golescu este o dovadâ câ Mickiewicz era cunoscut în tara la noi, iar prezenta operelor lui în bibliotecile publice 6, precum si interzicerea lor de câtre cenzurâ 7, întâresc aceastâ opinie. G. Bogdan Duicâ spunea câ „Mickiewicz nu era numai cunoscut, ci si adorat de generatia de la 1848“ 8.
     1	C. A. Rosetti, Jurnalul meu pe anul 1846 Bibl. Acad. R.S. Romania, mss. rom. 4638; vezi in aceastà problemi: St. Lukasik, Quelques contributions .. ., p. 66 — 67; Neonila Onofrei, Contribufii bibliografice la cunoasterea traducerilor rornane f ti din opera lui Adam Mickiewicz, in „Prima sesiune ^tiinpficS. de bibliografie §i documentare“, Bucure^ti, 1957, p. 122; I.C. Chitimia, Influente si traduceri ..., p. 180.
      2	D. Raletti, Suvenire si impresii de calatone in Romania, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858, p. 98; I.C. Chitimia, vezi Influente si traduceri.. ., p. 184.
       3	G. Fotino, op. cit., Ili, p. 192, vezi §i Neonila Onofrei, op. cit., p. 122; I.C. Chitimia, Influente si traduceri ..., p. 181.
      4	I.C. Chitimia, Influente fi traduceri .. ., p. 181.
      6	Cf. Al. Semkowicz, Bibliografia utworów Adama Mickìewicza do roku 1855, Varsovia, 1958, p. 169-170.
      6	Cf. G. Bogdan Duicà, Alexandru Ruso in „Convorbiri Literare“, XXX (1901), p. 662; vezi §i St. Fukasik, Pologne et Roumanie ..., p. 127; I.C. Chitimia, Influente fi traduceri
 p. 181.
      7	Cf. St. Wqdkiewicz, Mickiewicz w literaturze rumuiiskiej ..., vezi si R. Rosetti, Despre cenzurà in Moldova, In Analele Acad. Rom. Seccia Istorie, XXX, p. 16, 69 — 70.
      8	Cf. G. Bogdan Duicà, op. cit., p. 660 fi urm.