OPERA UMANI STULUI POLON MARTIN KROMER SI IMPORT ANTA EI PENTRU ISTORIA SI CULTURA POPORULUI ROMÄN
I. C. CHrpIMIA
     Numele lui Martin Kromer, umanist polon din secolul al XVI-lea, nu este necunoscut ftiin^ei romànefti, dar acest scriitor are o insemnätate mai mare decit i s-a acordat in general pinä acum.
      M. Kromer s-a näscut in 1512, in localitatea Biecz din districtul Cracoviei Tatäl säu, Grzegorz Kromer, iacea parte din burghezia incipiénta a timpului, iar marna sa Agnieszka Czerminska se trägea dintr-o familie de nobili «lealitici. Dupä studii la universitatea de la Cracovia, in anii 1528—1530, a plecat mai pe urmä sä studieze si in sträinätate la Bologrià, unde a otyinut titlul de doctor in drept, obiectele de studili fiind totusi diverse. ìntors in tarä in 1540, a ocupat un post de cleric, ceea ce era in nota vremii. Intre timp fusese secreta-rul episcopului de Cracovia, Piotr Gamrat, precum fi al principelui Sigismund August, viitorul rege al Poloniei (1529—1572). Ajungincl apoi canonie de Var-mia, a fost trimis in diferite misiuni diplomatice, ca un om cu ftiinjä de carte fi cunoscätor de limbi sträine. In anul 1552, drept recompensa pentru servi-ciile sale, a fost innobilat de regele Sigismund August, iar mai tirziu fi de impä-ratul Ferdinand I (1556—1564), cu care a venit in contact diplomatic 1. In 1569 a devenit adjunctul cardinalului de Varmia, Hozjusz, iar dupä moartea acestuia, survenitä in 1579, s-a urcat pe scaunul episccpal de aci, detinindu-1 pinä la moarte. S-a stins la 23 martie 1589, dupä o bogatä activitate fi o muncä neintreruptä in domeniul literelor fi al culturii in general.
      M. Kromer a stäpinit bine limbile greacä fi latinä, cunoftea perfect limba italianä (probabil nu-i era sträinä nici franceza) fi se pare cä vorbea fi nem teste. A fost un om cu o frumoasä cultura clasicä fi renascentistä. De aceea, nu poate surprinde faptul cä, incä din tinerete, intre anii 1532—1536, a inceput sä publice opere cu caracter umanistic fi filologie, fi anume, edifii din lucrä-rile lui Aristotel fi Cicero, sau versuri personale in limba latinä 2. In continuare
       1	Al. Batowski, Sprawa z poselstwa Marcino. Kromera do Ferdinanda cesarza w. I. 1558—1563 Liov, 1853.
       2	Cf. Fr. Hipler, Monumenta Cromeriana : Gedichte, Synodalreden, Hirtenbriefe, Braunsberg, 1892 : M. Cromers unbekannte Jugendgedichte, in „Zeitschrift für Geschichte und Alter-
 , tumskunde Ermlands", XXX, 1899; date generale despre activitatea, fi personalitatea lui M. Kromer in monografia lui A. Eichhorn, Der ermlandische Bischof Martin Kromer als Schriftsteller, Staatsmann und Kirchenfurst, ibidem, IV, 1869.