StiluI expunerii e viu fi atràgàtor, argumentarea justà fi ftiinjificà. La fiecare pas, se simte convingerea cu care autorul analizeazà faptele istorice. Pentru capitolul relajiilor romìno-bulgare din secolul trecut, Constantin N. Velichi a ìmbogàjit istoriografia noastrà cu o contributie de reala valoare ftiinjificá.
                                                                   Tr. Ionescu-Niscov
     Krastio Ghenov, llamara Meiuoapiia .ìiiTcpaTypn aa uapTiwaucKOTO ^bh;iccuhc (Literatura noastrà memorialisti despre miscarea partizanilor). Sofia, Academia Bulgara de ijitiinje, 1958, 180 p.
      Cartea reprezintà prima cercetare istorico-literarà integrala asupra literaturii inchinate luptelor eroice ale partizanilor bulgari in perioada anilor 1941 — 1944.
     Ea este impartita ìn opt capitole, cu urmàtoarele titluri: Locul literaturii memoria-liste a partizanilor in literatura bulgara contemporanà; 2) Inceputul fi crearea memoria-listicii de partizani la bulgari; 3) Conjinutul istorie fi insemnàtatea ideologico-gnoseo-logicà a literaturii memorialiste despre mifearea partizanilor; 4) Caracterizarea partizanului fi a iatacului (celui care dà ajutor partizanilor) ìn memorialistica partizanilor; 5) Realizàrile artistice fi neajunsurile memoriilor despre mifearea partizanilor; 6) Zahari Stoianov —
—	primul ìndrumàtor al partizanilor bulgari — memorialifti ; 7) Literatura rusà fi sovietica ìn viaja fi experienta memorialiftilor partizani bulgari; 8) Insemnàtatea memorialis-ticii partizane bulgare.
     Cartea este bogatà ìn material faptic, repartizat dupà probleme. In centrai càr(,ii, stau problemele caracterului obiectiv al faptelor fi evenimentelor istorice povestite, ale reprezentàrii veridice a epocii, ale caracterizàrii depline fi juste fácute, pe de o parte, luptà-torilor antifascifti, iar pe de alta, dufmanilor poporului.
'l’odor (ìanev
(Sofia)
     Ghencio Keremidciev, C'bitpeMeiiuaTa iti. irapcua imponila neceii. Hpoy*iiiaue h oópavìnn (Poezia contemporanà populará bulgarà. Cercetàri fi texte). Sofia, Academia Bulgara de §tiinje, 1958, 191 p. (Rezumat ìn rusà fi francezà).
     Cartea reprezintà o cercetare politico-socialà asupra poeziei populare din 1923 pìnà azi. In primul capitol autorul explicà nofiunea de poezie populará contemporanà, aràtìnd ìnsufirile ei caracteristice ca, de exemplu, forma colectivà fi individuala, tràsàturile ei specifice (caracterul artistic fi apar tenenza la creala maselor muncitoare). In urmàtoarele cinci capitole se cerceteazà consecutiv, dupà perioadele istorice, continutul, forma fi funcjia cìntecelor populare contemporane bulgare: 1) Cìntece in legáturá cu evenimentele politice de la 9 iunie 1923 ; 2) Cìntece despre insurectia populará bulgarà din septembrie 1923;
3)	Cìntece despre lupta poporului contra fascismului (1923—1941) ;4) Cintece populare despre partizani ; 5) Cintece muncitorefti de uzinà ; 6) Cintece despre viaja nouà la Jará ; 7) Cintece despre patriotismul socialist ; 8) Cìntece despre Gheorghi Dimitrov ; 9) Cìntece pentru pace. La finele capitolului se analizeazà ìnsufirile artistice fi importanza cìntecului nou.
     In concluzie autorul subliniazà deosebirea calitativá dintre cintecul popular contem-poran pìnà la 9 septembrie 1944 fi cintecul nou popular dupà aceastà datà, demonstrìnd cà continutul ideologie fi forma artisticà a cìntecului popular se apropie tot mai mult de literatura cultà fi de muzica nouà progresista.
     Ca supliment sìnt publícate 95 de cintece populare contemporane.
Todor Ganev (Sofia)
399