La únele paragrafe, traducerea este atît de « fidelà », chiar subjugatâ textului, încît au apàrut formulari neobisnuite în limba romînâ ca de pildà: « la aceastâ epocâ se raportâ çi unele opere originale» (p. 11); sau «... transcrierea aspectului fonetic al cuvintelor ce se raportâ la cea mai veche epoca slava» (p. 12—13); sau « alfabetele literalurii paleoslave » (p. 15) etc.
      La o lectura mai atenta, apar unele scàpàri care dàuneazà traducerii çi care ar fi putut fi îndreptate printr-o eratà. Trecînd peste anumite greçeli de tipar, vom releva numai cîteva inconsecvenfe si inadvertente, ca de pildà: pe coperta numele autorului este S. D. Nichiforov iar la paginile 1 çi 2 S. D. Nikiforov; sau în text: titlul capitolului C este intitulât Sunetele slave în epoca arhaicâ a dezvoltârii lor . . . (p. 42), iar la cuprins Símetele slave in epoca cea mai indepârtatâ a dezvoltârii lor. . . (p. 116).
     Evident, lipsurile semnalate nu scad valoarea traducerii în ansamblu çi nu dimi-nueazà strâdaniile traducâtorului, care a pus la dispozifia studenjilor vin precios instrument de lucru, contribuind la dezvoltarea studiului slavei vechi la noi.
      Dar sarcinile învâtâmîntului nostru în domeniul slavisticii sînt din ce în ce mai mari; de aceea, pe lîngà traducerea manualului lui Nikiforov, se resimte necesitatea unei lucràri mai ample, corespunzàtoare noilor sarcini, lucrare care sa fie redactatâ de specialiçtii noçtri în funche de specificul predàrii slavei vechi la universitarie din {ara noastrà, adicà « adaptatà trebuinfelor noastre », aça cum scria I. Bogdan eu 67 ani în urmà.
                                                           Lucia Djamo
CoupCMeHIIuii pyCCKllft H8I.IK. ClIHTaKCHC.
(Limba rusa contemporana. Sintaxa). Sub redacjia prof. E. M. Galkina-Fedoruk,
Moscova, 1957, 515 p.
     Acest manual de sintaxa, alcàtuit de un colectiv de autori (V. A. Belo?apkova, E. M. Galkina-Fedoruk, I. A. Popova, N. S. Pospelov, D. E. Rosenthal, E. T. Cerkasova, A. B. papiro, sub redaefia prof. E. M. Galkina-Fedoruk), vine sa completeze cursul de limbà rusà contemporana editat de Uni versi tatea din Moscova. Primele par{i ale acestui curs — « Lexicul » (prof. E. M. Galkina-Fedoruk), « Fonetica » (prof. R. I. Avanesov) §i « Morfologia » (un colectiv de autori, sub red. acad. V. V. Vinogradov) au fost deja publi-cate in anii trecufi.
     Manualul este destinai studentilor de la sechile de filologie rusa, fiind intoemit conform programei universitare.
      In afarà de prefatà §i de o scurtà Introducere, cartea cuprinde urmatoarele capitole: Imbinàri de cuvinte, Propozi(ia simplà, Fraza, Vorbirea directà fi indirectà, Punctua[ia, Scurt istorie al elaboràrii studiilor de sintaxa limbii ruse.
     Prezentul manual de sintaxa depàfepte toate manualele apàrute pina in prezent prin profunzimea tratSrii fenomenelor de sintaxa, prin caracterul sistematic §i claritatea expunerii, prin inlocuirea unor teze §i teorii ìnvechite cu aitele noi. Noul manual este mai bogat §i mai complet decit cele precedente, cuprinzlnd anumite fenomene, care pln3 in prezent nu §i-au gasit reflectarea in gramatici, sau au fost tratate superficial, iar uneori au fost numai amintite (mijloacele de exprimare ale raporturilor sintactice, intonaca, topica, o scurtà istorie a studierii sintaxei in lingvistica rusà).
      In capitolul « Propozitia simplà» se remarcà in mod deosebit expunerea intonatici, deoarece acest fenomen era cel mai pufin studiat de pinà acum. Sint explicate accentui frazei §i accentui logie, tipurile intonaci (deplinà, descendentà, ascendentà, monotonà, mixtà), rolul gramatical al intonatici.
     In clasificarea propozitiilor dupà scopul lor, noua gramaticà mentine punctul de vedere traditional, impàrtind propozitiile in patru categorii: enunciative, interogative, imperative si exclamative. In prezentarea acestor feluri de propozitii se acordà un loc important intonatici.
     Prezentarea pàrtilor de propozitie e sistematica si compietà, bazindu-se pe toate realizàrile de pinà acum ale lingvisticii ruse §i sovietice in acest domeniu. Spre deosebire de alte manuale de sintaxà, manualul despre care vorbim contine o tratare mult mai
379