ràspindind in rindurile elevilor §i studentilor cunoa§terea limbii ruse si a lite-raturii ruse clasice §i sovietice. 0 parte dintre absolventii sectiei de slavistica de la Facultarea de filologie din Bucuresti, avind specialitatea limba ucraineanà, sirbo-croatà, slovacà au fost repartizati sa lucreze in ^colile cu limbile de predare respective. Demn de subliniat este faptul cà unii dintre ei sìnt reprezentanti ai nalionalitatilor conlocuitoare, care au astfel posibilitatea sa studieze la facultate limba si literatura materna, pentru a deveni cadre de valoare in dezvoltarea culturii noastre multinationale.
    0 asemenea extindere a ìnvà^àmìntului filologie in domeniul slavisticii nici nu putea fi conceputà ìnainte. In Republica Popularà Romina, ea este o expresie vie a prieteniei dintre poporul romin, popoarele U.R.S.S. §i ale tarilor slave democrat-populare prietene, este o dovadà gràitoare a politicii. nazionale duse de Partidul Muncitoresc Romin si de Guvernul Republicii Populare Romine.
    In ceea ce priveste cercetarea §tiin^ificà in domeniul lingvisticii slavo-romine, demn de remarcat este faptul cà, alàturi de generala virstnicà de slavisti romini, in frante cu academicienii Emil Petrovici si Alexandru Rosetti, se ridica noi cercetàtori, formati in ^arà §i in stràinàtate in anii regimului democrat-popular. Primele rezultate ob^inute de acestia in cercetarea stiin-fificà s-au §i fàcut simtite in ultimii trei-patru ani. Prin eforturile unite ale tuturor cercetàtorilor in domeniul filologici slave si slavo-romine, studiile intre-prinse pina acum vor trebui continuate si extinse, in asa fel incit slavistica romineascà sà ocupe locul ce i se cuvine, atit intre disciplinele similare din tara noastrà, cit §i in cadrai slavisticii internazionale.
    Crearea pentru prima data in tara noastrà a Asociali slavistilor din R.P.R. (1956) a dus la o extindere simjitoare a activitàtii stiintifice in domeniul slavisticii si al studierii relatiilor slavo-romine. In decurs de trei ani, Asociajia si-a làrgit rindurile cu repeziciune, ajungìnd sà cuprindà un mare numàr de cadre didactice si cercetàtori stiintifici care lucreazà in domeniul slavisticii si se preocupà de problemele slavo-romine in lingvisticà, literaturà, istorie. In special activitatea Asociatiei s-a intensificat in legàturà, cu pregà-tirile pentru cel de al IV-lea Congres international al slavistilor, care s-a {inut la Moscova in septembrie 1958 2 si in cinstea càruia Asocia^ia slavistilor din R.P.R. a publicat primele t'rei volume de cercetàri sub titlul comun « Romanoslavica »3. Participarea la congres a unei delegatii destul de nume-roase din tara noastrà, sub conducerea acad. E. Petrovici, presedintele Asociatiei slavistilor din R.P.R. si membru in Comitetul international al slavistilor, referatele tinute de membrii delegatiei (acad. E. Petrovici, acad. Al. Rosetti, M. Novicov, I.C. Chitimia, I. Pàtrut, D.P. Bogdan, E. Fodor, G. Mihàilà), interventiile la discutii, primirea càlduroasà de care s-au bucurat volumele « Romanoslavica » la congres sìnt semne evidente ale unei cresteri
      2	Vezi G. M i h a i 1 a, AI IV-lea Congres international al slaviftilor, LR, VII, 1958, nr. 5, pp. 73—76; V. Vascenco, IV. MejtcdynapodHbiu cie.id cjiaeucmoe, «Culegere de studii» (Inst. «Maxim Gorki»), Bucure§ti, 1958, pp. 129 — 136. Cf. V. V. Vinogradov, Hmozu IV Aleitcdynapoduoeo cieada cjiaeucmoe u uamu nadanu e o6jiacmu caoomickou (JiujioAozuu, «H3BecTHH AH CCCP, 0T«. jniT. h H3.», XVII, 1958, fasc. 6, pp. 489—500;
A.	N. Robinson, IV MeMcdynapodnbiu cte3d cjiaeucmoe (i\ ¡tam.Kuu omnem), ibidem, p. 570-574.
     3	Vezi recenzia publicata In SCL, X, 1959, nr. 1, pp. 127 — 138 de Gh. Bolo-c a n G. MihSilS.
6