Consideràm eà din màrturiile de mai sus, la care se pot adàuga si áltele de acelasi fel, nu mai poate fi nici o ìndoialà asupra atitudinii unor autoritàri romine§ti din porturile dunàrene.
    Ràmine sà vedem cum trebuie sà fie intelese afirmatiile lui Botev cuprinse in articolul sàu din 3 mai 1876, citat mai sus, §i in care aratà cà cei 3 patriot romini ar fi gata pentru un « aferim » din partea Portii sà-§i pàstreze neutra-litatea lor ìntr-un asemenea grad incit sà predea turcilor pe revolutionarii bulgari. Aceastà afirmatie voia sà dovedeascà tuturor cà guvernul romin §i, in primul rind Kogàlniceanu, pàstra o strictà neutralitate §i cà persecuta pe revolutionarii bulgari. O afirmare asemànàtoare se aflà §i in scrisoarea pe care a adresat-o Botev càpitanului §i pasagerilor de pe vasul Badetzki, dupà ce 1-au luat In stàpìnire. Aici se aratà cà aceastà ceatà a sa a fost pregàtità « fàrà stirea si cu toate persecutiile autoritàtilor tàrii a càrei neutralitate am respec-tat-o »41. Dupà cum se vede, in ambele texte Botev insista asupra faptului* cà Romìnia era neutrà, cà urmàrea pe revolutionarii bulgari §i cà autoritàtile n-au §tiut nimic despre pregàtirea cetei. In special, in ultima scrisoare, a§a cum remarcà §i Zahari Stoianov, Botev a fàcut aceastà afirmatie in mod expres, pentru a nu compromite guvernul romìn fatà de diplomazia europeanà si mai ales fatà de Turcia, §tiind bine cà de acest ajiitor bulgarii mai aveau nevoie. Cà Botev nu credea in aceste « persecutii » ne-o aratà « Apelul » pe care 1-a scris inainte de a trece Dunàrea §i in care adresindu-se rominilor spune : « Frati romini, pe noi ne leagà de voi simpatia cea mai vie §i care n-a fost violatà niciodatà, màcar de o singurà neìnjelegere »42.
    In concluzie, atitudinea lui Kogàlniceanu si a unor autoritàri rominesti in perioada trecerii cetei lui Hristo Botev a fost de fapt o sprijinire netà a acesteia, cu toate dovezile de strictà neutralitate pe care Kogàlniceanu le prezenta Porti i sau Camerii. Cà se trimiseserà comunicàri secrete tuturor prefectilor, ca sà inchidà ochii asupra pregàtirilor revolufionarilor, asa cum afirmà Vazov, aceasta e posibil. Totu§i, pinà la descoperirea unor asemenea acte confidential, putem crede numai in anumite comunicàri verbale. De altfel, nu era nevoie de acte scrise, dat fiind marea simpatie a maselor fatà de ace§ti luptàtori pentru liberiate. Aceastà simpatie, atunci clnd nu a fost manifestatà prea deschis — ca la Bechet — a impiedicat in mare màsurà actiunea numero§ilor spioni turci. Consideràm cà fàrà acest sprijin generos, trecerea cetei lui Hristo Botev — moment epocal §i epilog al ràscoalei din aprilie — nu ar fi fost posibilà. Ea ar fi fost descoperità la Giurgiu, la Turnu Màgurele sau la Bechet si predatà turcilor.
    E dar cà in anumite imprejuràri, adicà atunci cind bulgarii lucrau prea pe fatà §i puteau compromite autoritàtile, se luau oarecare màsuri de circum-stantà, dar niciodatà eie nu mergeau la condamnàri sau expulzàri, asa cum ar fi cerut-o. legile tàrii sau asa-zisa neutralitate. Cazuri de acestea — in afarà de cele citeva zile de arest date lui Karavelov §iTankov — se mai pot cita. Astfel Gorov — bulgarul care 1-a insotit pe Botev de la Giurgiu la Bechet §i care a transmis telegramele càtre stràinàtate anuntind trecerea cetei lui Botev, a fost arestat, fàrà a i se face insà proces si fàrà a fi predat turcilor 43. La fel se pot cita §i alte incidente de micà importantà §i fàrà urmàri, pinà spre 10 — 15 iunie cind situatia se schimbà din cauza iminentului conflict militar sirbo-turc.
     41	Z a h a r i a Stoianov, op. cit., p. 363.
     42	[P. Constantinescu-Ia§i] in bro§ura Hristo Botev mare poet fi erou national bulgar 1848—1876, Bucure§ti, (farà an), p. 17.
    43	Zahari Stoianov, op. cit., p. 247.
263