moderna — ci de ceva mult mai important. Ioan Bogdan §i-a dat, farà ìndoiala, seama de marea utilitate a acestei limbi pentru studierea materialelor documentare din arhivele si bibliotecile polone, unele din cele mai preti o as e materiale pentru istoria romìna, alaturi de cele din depozitele rusesti. El editase in 1893, 1895 si 1900, ìn colemia Hurmuzaki, trei volume de documente din sec. XVI—XVII, culese de Hasdeu si Ion Bianu in arhivele din Polonia, §i-a dat seama personal de marea ìnsemnatate a acestor arhive pentru istoria noastrâ si ca atare a considérât necesarâ pregatirea specialistilor in cunoas-terea limbii polone pentru a putea pune ìn valoare amintitele materiale istorice.
    Traditia inaugurata de Ioan Bogdan a continuât tot timpul la Universi-tatea din Bucure§ti, linde limba polona a fost studiata de numerai tineri, care apoi au fâcut cercetari in arhivele si bibliotecile din Polonia, ìmbogatind istoria noastrà cu numeroase si pretioase materiale istorice.
    0	serie ìntreaga de slavisti romîni, ca P. P. Panaitescu, I. C. Chitimia, Gh. Duzinchevici, T. Holban, I. Corfus, Elena Eftimiu §i alfii, si cercetàtori poloni, ca regretatul Olgierd Górka, St. Lukasik, T. Gostyhski si altii au continuât sa meargâ pe urmele lui Ioan Bogdan si prin studiile §i cercetàrile lor, ìn care de multe ori au adus importante contribuii la studierea legaturilor istorice romìno-polone, au contribuit la o mai bunâ cunoastere a celor doua popoare prietene.
★
*	*
     Scrisorile anexate31, care reprezinta un material util pentru istoria slavisticii romìne, ca si a celei polone, trebuie considerate mai, aies in perspectiva necesitàlii adìncirii colaborarii stiintifice dintre slavistica romìna §i cea polona de azi.
     31	Scrisorile polone din corespondenfa lui Ioan Bogdan se aflà in posesiunea subsem-natului, fiindu-ne cedate spre publicare de prof. I. Lupas, câruia i le-a donat familia regretatului slavist.