se recitali adesea la demonstrafiile inuncitorilor. in aceastà perioadà au fost traduse operele lui Maxim Gorki <" Intreprinderile Artamonov » (1934), « Universitarie mele » (1936), « Foma Gordeev » (1938). Teatrul din Lódz a pus in scena piesa lui Gorki « Egor Bulìciov §i alfii », care in scurt timp a fost scoasà de pe afis la insistenfele presei reaccionare.
      Apar acum traducen din operele lui A. Tolstoi, A. Bezimenski, S. Kirsanov, -Vera Inber si ale multor altor scriitori sovietici. In anul 1933 un numàr special al revistei sàptàminale « Wiadomosci literackie » a fost consacrat problemelor literaturii si artei sovietice. « Aparitia numàrului din „Wiadomosci literackie“ consacrat literaturii sovietice scria „Literaturnaia gazeta “ organili Uniunii Scriitorilor Sovietici — a constituit in acea vreme un serios pas ìnainte pe drumul stabilirii legàturilor culturale dintre cele douà fari, a contribuit la cre§terea interesului opiniei publice poloneze fata de literatura, arta §i cultura sovietica »27.
     La rìndul sàu, opinia publica sovietica a intìmpinat cu bucurie inceputul fàcut de sàptàminalul polonez. La Moscova s-a desfàsurat sàptàmìna artei poloneze (noiembrie 1933). In anul 1935 « Literaturnaia gazeta » consacrà un numàr special problemelor artei §i literaturii polone. Cu toate acestea, cercu-rile conducàtoare din Polonia n-au mers mai departe pe drumul apropierii culturale dintre cele douà fari. Dimpotrivà, eie au càutat sa intensifice fasci-zarea tàrii. Poporul polonez insà nu si-a incetat lupta. Valul de greve crestea. Mi§carea antifascista al càrui organizator si inspirator era Partidul Comunist, atins in aceastà perioadà proporfii nemaiìntilnite.
     Un rol important in organizarea forfelor progresiste la lupta ìmpotriva fascismului 1-a jucat Congresul scriitorilor progressi ce a avut loc la Cracovia in luna mai a anului 1935, cu care prilej a fost adoptatà o rezolufie cu privire la necesitatea « creàrii unui front popular unic al muncitorilor si fàtanilor pentru lupta necrufàtoare inpotriva fascismului §i a jugului impus de el». Chemarea Congresului a fost semnatà de L. Kruczkowski, Wl. Broniewski, W. Wasilewska, L. Szen- wald, St. Dobrowolski si de multi alfii.
     in anul 1935 a avut loe la Lvov Congresul oamenilor de cultura progressi, convocat in semn de protest ìmpotriva ìmpuscàrii muncitorilor. Problema principalà la ordinea zilei a constituit-o starea culturii conteniporane si strìngerla rindurilor scriitorilor progresi§ti in lupta ìmpotriva ideologici fasciste. La Congres au fost prezente delegafii ale muncitorilor si fàranilor. « Care sìnt cuvintele cu care sa redai elanul de lupta, entuziasmul care a ìnsuflefit pe tofi participanfii la congres, care sìnt cuvintele cu care sa redai constiinfa lor cà existà forfè pe care se pot bizui, si anume másele cele mai largi de muncitori, fàrani si intelectuali trezite din somnolenfa politica de pina atunci? Noi am simfit cu acest prilej cà vorbele noastre constituie nu mimai o armà ascufità de lupta, ci §i o hranà spiritualà, tot atìt de necesarà ca §i pìinea de toate zilele. Noi am simfit cà scriitorul atasat muncitorimii si fàrànimii este un om iubit de mase, apropiat lor, un tovaràs » — ìsi aminteste Wl. Broniewski28.
      Literatura proletarà si-a cistigat aprecierea cititorului democrat, nu numai datorità confinutului ei ideologie si actualitàfii problematicii, ci si datorità formei sale profund populare. Wl. Broniewski cerea scriitorului mai mult patos, mai multà simplitate. Tendinfa spre frumuse|e si laconism in limbà,
      27	Vezi «JIwTepaTypnaH raaeTa», 18 iunie, 1935.
      28	Vezi culegerea « ConpeMeimaH rioahcitaH nHTepaTypa », p. 206.
170