î>. E necesarâ, de asemenea, reluarea activitâ|ii de editare si comentare a unor texte slave scrise pe teritoriul ^ârii noastre, în primul rînd a documentelor juridice nou descoperite, a cronicilor în limba slavonà no, precum si a glosarelor si gramaticilor slavo-romîne 1U.
     10.	în cadrul comisiei de editurà si textologie a Congresului slavistilor s-a fàcut, printre áltele, propunerea întocmirii si editârii unor cataloage complete ale manuscriselor slave aflâtoare în bibliotecile din tarile slave si neslave. în acest sens, actiunea înlreprinsâ în cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. de publicare a unui astfel de catalog pentru manuscrisele slave de la noi1,2 este mai mult decît binevenitâ.
     11.	Una din tre problemele centrale care au atras atentia participantilor la recentul Congres international al slavistilor a fost aceea a necesitâtii întocmirii unui atlas comun al limbilor slave, pe marginea càruia s-au prezentat cîteva referate si au avut loc ample discutii113. La sfîrsitul Congresului, Comisia pentru colaborarea stiintificâ internationalâ a dat sarcinâ unei grupe de lucru sa pregâteascâ pentru congresul al V-lea (1963) materialele necesare pentru începerea unei astfel de actiuni stiintifice de amploare, fârà precedent în istoria geografici lingvistice 114.
    Din materialele Congresului rezultâ câ « nu trebuie neglijatà propunerea de a se oglindi în atlasul comun al limbilor slave domeniul de râspîndire a limbilor romînâ, maghiarâ, baltice, finice, pe teritoriul càrora pot sa se continue sau sâ se uneascâ unele izoglose fonetice si lexicale »115. Açadar, slavistilor si dialectologilor romîni, în frunte cu acad. E. Petrovici si acad. Al. Rosetti, le revine sarcina de a contribui la elaborarea chestionarului, a sistemului de transcriere, la stabilirea punctelor ce urmeazâ sâ fie anchetate pe teritoriul târii noastre (romînesti si slave) etc.
     în aceastâ muncâ, un roi important îl va avea studierea si generalizarea rezultatelor obtinute prin publicarea Atlasului linguistic romîn, atît în ceea ce priveste oglindirea influentei slave în lexic si fonetica, cît si în privinta studierii graiurilor slave pe teritoriul R.P.R.
     12.	Farà îndoialâ, cercetârile de dialectologie slava pe teritoriul târii noastre capâtâ o importanza de prim ordin pentru lingvistica slavo-romînâ. Rezultatele obtinute pînâ acum trebuie fructificate §i dezvoltate, astfel ca într-un viitor apropiat, sâ putem întoemi o hartâ compléta a tuturor punctelor cu populatie slavà (bulgarâ, sîrbâ, ucraineanà, rusâ, slovacâ, cehà, polonâ) de pe teritoriul Republicii Populare Romîne.
     în legâturâ eu aceasta e necesarâ organizarea unei consfâtuiri consacrata dialectologiei slaue în R.P.R., la care sâ se prezinte referate asupra sarcinilor
llü Cf., în acest sens, Cronicele slavo romine din sec. XV — XVI publicate de Ion Bogdan. Ed. rev. §i compl. de P. P. Panaitescu Ed. Acad. R.P.R. 1959.
     111	Vezi în volumul de fa^a articolul lui D. Strungaru, Gramatica lui Smo-tritki fi prima gramatica romîneascâ.
      112	P. P. P a n a i t e s c u, Manuscrisele slave..., vol. I, Introducere, p. V: în total, lacrarea va cuprinde 3 volume.
     113	Vezi G. M i h à i 1 â, Problemele Atlasului comun al limbilor slave la al IV-lea Congres al slaviftilor (Moscova, 1 —10 sept. 1958), SCL, IX, 1958, nr. 4, pp. 537-541.
114	Vezi \ . \ . Vinogradov, Hmoeu y M e.w;dy na pod nozo cbeada c.iaeuc-
moe . . , p. 498.
     116 Vezi «Bonpocti H3HK03HaHHH», 1959, nr. I, p, 12.
30