confinutului, prin unitatea de timp, loc §i acfiune, citind toate bilinele putem aiirma, farà sà gre§im, eà eposul popular rus constituie o adevàratà epopee apàrutà parcà pe màsura màrefiei poporului rus, pe màsura imensului pàmint rusesc; in fata noastrà se desfàsoarà adevàrata istorie a Rusiei, cintatà de insusi poporul rus. Eroii bilinelor se intilnesc pe elmpul de bàtàlie, luptà impreu-nà ìmpotriva aceluiasi du§man ; tofi sint ostaci aceleia^i drujine conduse de bàtrinul bogatir Ilia Muromef. Fiecàrui bogatir ii sint inchinate mai multe biline, care-i proslàvesc faptele de vitejie; numai citind intreg eposul popular rus pofi ìntelege cu adevàrat chipul, caracterul, actiunile si aspiratiile eroilor59. In biline poporul rus a creat o adevàratà lume a eroilor unde totul este neo-bi§nuit — chiar si forma bilinelor vorbe$te parcà de màretia acestei lumi ; lumea eroilor eposului popular rus este màreafà prin continui si grandioasà prin proportele ei.
    Baladele populare rominesti se prezintà intr-o altà formà. Fiecàrui erou
ii	este inchinatà o singurà baladà (nu este vorba de diferite variante, eie fiind mai multe), fiecare baladà dezvoltà un singur subiect bazat pe un anumit episod din viafa voinicului. Baladele populare rominesti sint cintece epice cu subieete de sine stàtàtoare, independente. Existà ìntr-adevàr citeva balade inchinate lui Gruia §i Novac, care alcàtuiesc un scurt ciclu al Novàce§tilor 60. (Acest lucru constituie desigur o excepfie, fàrà insà sà se ajungà nìci pe departe la ceea ce numim ciclizatia eposului popular rus).
    Fiecare popor !§i exprimà intr-un anumit fel sentimentele, idealurile, aspiratile. Poporului rus §i romin le sint proprii aceleasi idealuri, aceleasi aspiraci; cu toate cà, de cele mai multe ori, forma exprimàrii lor diferà, sau mijloacele de luptà pentru realizarea acestor idealuri sint redate in creatia epicà a celor douà popoare in mod diferit, baladele populare rominesti se apro-pie de biline in primul rìnd prin existenfa unui confinut asemànàtor.
    Tinind seama de forma diferità, specificà in care se prezintà creafia oralà a popoarelor, trebuie sà spunem, in incheiere, cà ar fi compiei gre§it sà consi-deràm creafia oralà a unui anumit popor exemplu al desàvirsirii in expri-marea idealurilor populare, sau exemplu al desàvirsirii artistice, minimali-zind creafia altui popor; pentru fiecare nafiune, pentru fiecare popor creatia oralà, exprimind in forma cea mai inalta ideile si aspiratiile populare, este culmea desàvirsirii.
PyCCKMÌÌ HAPOflHLlR aiIOC M PYMblHCKAH HAPO^HAH BAJIJIAflA
( PestoMe )
    CTaTbH COCTOHT H3 Tpex HacTeH. B nepBOii nacTii aBTop ocTaiiaBJin-BaeTcn Ha HeK0T0pHx o6mnx npo6jieMax: cpaBHHTejiBHoe nayneHne ycmoro napo^Horo TBop'iecTBa ;iByx Tiapo^oB, npnuHHH cyiuecTBOBainifi ofiimix ojieMeHTQB b hx ycTHOM TBopqecTBe, CTeneHb b KOTopoìi 6bijiiihu ii 6ajijiaflbi
     69 Buslaev, Conunenua, voi. I, 1861, p. 407.
     60	¡ji aci cred cà se poate vorbi de o influentà sìrbeascà — balada popularà sìrbeascà cunoaste mai multe cicluri: ciclul Novacilor, ciclul lui Kraleviei Marko.
220