cinci delà numele de persoanâ Dolh) 21 ; Halduca, Hâlducesli22 ; Haleasa (MDGR, III, p. 685), dérivât de la numele de persoanâ *Hulu (cf. Gain, Gâlescul, Gâlesli )2a eu sufixul romînesc -easa; Halita (MDGR III, p. 685) (cf. numele de familie H alita), Hânâseni (< nume de persoanâ Hanes, cf. Gane) ; Hâneasa (d.Gâneasa
<	Gane -f easa); Hânesti (cf. Gânesti); Hârmdneasa, Hârmânesti (de la numele de persoanâ Hârman 24 < ucr. FepMan, cf. Gherman); Hi lib25 ; Horaiia (MDGR III, p. 729) ( < nume de persoanâ Goraitâ, Horaiia, vezi Cost. I, p. 37—38); Hordila, Hordilestize (cf. ucr. ropdiü, rus. ropdéü); Hovrila (cf. ucr. raepujio « Gavrilâ »)27 ; Hriscani (Frunzescu, p. 236, MDGR III, p. 747) (cf. numele de persoanâ Costea Hriscan în Cost. II, p. 203; Hrisean are la bazâ o formâ ucraineanâ *Tpuumo, cf. rus. Fpuuia, un hipocoristic al lui Fpueopuü); Hriteni (Frunzescu, p. 236, MDGR III, p. 747) (cf. numele de persoanâ Hritâ în Cost. II, p. 128 < ucr. rpuv^b, un hipocoristic delà Fpueopiü; cf. §i Hrifoaie în Frunzescu (douâ localitâti), Hiiluba (douâ localitâti), Hulub'easca, Hulubesti (douâ localitâti) (acestea sapte în Muntenia, vezi MDGR III, p. 750—751), Hulubul Vechi, Hulubul Non (< nume de persoanâ Hulub, Huluba) 28; Hulubiçtea (MDGR III, p. 751) ( < ron:. hulub + suf. rom. -isle);
     21	Privitor la o persoanâ eu numele Dolh, contemporanâ descâlecârii Moldovei, vezi Cost. I, p. 52. Acad. Iorgu Iordan considéra aceste toponimiee — evident romînrçti — ca fiind de origine ucraineanâ (Contributions onomastiques, p. 18). Sufixele romîneçti asca, -easa, -eni, esti sînt o dovadâ peremtorie a provenien^ei lor romîneçti.
     22	Acad. Iorgu Iordan însirâ oronimul Halàuca (MDGR III, p. 685) printre toponi-micele de origine ucraineanâ (Contributions onomastiques, p. 19).Numele de sat Hâlâuceçti (MDGR III, p. 697) aratâ însâ câ a existât un nume de persoanâ Halàuca, atestat în documente sub forma Holovca (Cost. II, p. 586). Forma ucraineanâ actuaiâ ar trebui sa fie *Holiuka. In trecut, însâ, in locullui i actual, provenit dintr-un o în silabâ închisâ, ucrainenii au pronun^at o vocalâ, pe care romînii au identificat-o eu à. Forma mai veche romîneascâ va fi fost *Holâuca, devenitâ prin asimilare (o — à > à — à) *Hâlâuca, apoi Halàuca (cf. fàcut, vâzut > facut, vazut).
     23	Cost. II, p. 844.
     24	în documenté e scris de obicei XpkAun-v dar si Xkp.HJH-k. Se pronun(.a Hirman sau Hârman. Vezi Bogd. II, p. 519.
     25	Numele unui sat din rn. Tîrgu Sâcuiesc. Dupâ Kniezsa la baza toponimicului stâ numele de pers. ucr. rni6 (< Glébh) (HrinÊenko, p. 2165). înlâturarea' grupului consonantic initial hl- prin intercalarea unei vocale între cele douâ consoane e un fenomen maghiar. Vezi Kniezsa, p. 121 — 122, nota 6.
     26	în MDGR (III, p. 729) despre Hordilefti se spune câ îçi are numele de la un vechi locuitor Çtefan Hordilâ care s-a açezat cel dintîi pe acel loc pe la 1750.
     27	Despre numele satului Hovrila (cf. mai sus nota 18) din rn. Çomcuta Mare am presupus — dupâ N. Drâganu — câ e de origine ucraineanâ (« Dacoromania », X, p. 251, nota 3). El a fost însâ mai de grabâ créât de romîni (sau maghiari) dupâ numele unei persoane eu nume ucrainean. Individul eu acest nume a putut fi un ucrainean, dar populatia în mijlocul câreia s-a açezat si care a numit localitatea a fost de altâ limbâ, câci ucrainenii ar fi întrebuin^at un sufix pentru derivarea unui toponimic dintr-un nume de persoanâ. Ne-am açtepta asadar la una din formele *IJovrilâu (cf. Sadâu, Falcàu, în raionul Râdâuti), *Hovrilou (cf. Hordou, în raionul Nâsâud), *Hovrüâu\i (cf. Ràdâuti). (Privitor la -âu, -âufi < ucr. -¡e, -inçi, a se vedea « Dacoromania », X, p. 251 nota 3 ; E. Petrovici, O particularitale a fonetismului maghiar oglinditâ in elementele maghiare aie limbii romine, în « Studii si cercetâri çtiint.ifice », Academia RPR, Filiala Cluj, V, 3—4 (1954), p. 461 urm. ; Iorgu Iordan,' în Contributions onomastiques, p. 19 urm.).
     28	Toponimicul Huluba din Muscel (MDGR, III, p. 750) a fost eu siguran^â créât de romîni dupâ numele unei persoane: Hulub(a). Numele de sate din Muntenia Hulu-beasca si Hulubesti (MDGR III, p. 750—751) sînt o dovadâ a existen|ei acestui nume de persoanâ. Asadar numele de locuri Huluba, Hulubeasca, Hulubeçti nu ne pot îndreptâti sa presupunem fie râspîndirea apelativului moldovenesc hulub « porumbel » pînâ în regiunea Piteçti, fie existenta în trecut a unéi populatii ucrainene în Muntenia. Aceste
45