APRECIERI ASUPRA OPEREI SI PERSONALITÄT II LUI L. N. TOLSTOI ÌN PRESA NOASTRÄ MUNCITOREASCÄ DE LA SFÌRSITUL SEC. AL XIX-LEA SI ÍNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA
Tatiana Nicolescu
    ín istoria relatiilor literare ruso-romine un moment important 1-a insemnat sfirsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea, cincl pätrund si capata o larga circuiate in fara noasträ operele celor mai de seamä scriitori rusi. Poeziile lui Puskin si Lermontov, nuvelele $i comediile lui Gogol, románele lui Turgheniev si Tolstoi, sellicele lui Cehov §i Gorki trezesc un ecou puternic in constiinfa intelectualitäfii cu orientare democratica §i a maselor populare, dornice sä cunoascä marea culturä rusä si sä invece cit mai mult din experi-enfa de luptä revolucionara a poporului rus. ln aceastä activitate de popularizare a literaturii ruse, ca si de informare a cititorilor asupra mersului luptei de eliberare din Rusia, rolul de frante a revenit presei legate de miscarea muncitoreascä. Proletariatul din tara noasträ este firesc sä vädeascä un Ínteres viu pentru literatura rusä, militantä si ascufit criticä, ca pentru una care ii comunica idei §i idealuri izvorind din lupta pentru liberiate a poporului rus §i care contribuia in chip direct la cälirea $i intärirea vointei sale revolutionäre. Tovaräsul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arätat importanza pe care a avut-o exemplul proletariatului rus pentru formarea si dezvoltarea miscarii muncitoresti din Romìnia. «... Incepind cu crearea, primelor cercuri muncitoresti cursul intregii dezvoltäri a miseärii noastre muncitoresti este influentat de cursul miseärii revolutionäre din Rusia, despre care Friederich Engels spunea incä in 1882, cä ea reprezintä ,, detasamentul de avangardä al miseärii revolutionäre din Europa“»1.
    Cum e si firesc sä ne a^teptäm, atenfia presei muncitoresti se indreaptä ìndeosebi spre acei scriitori sau acele opere ale literaturii ruse, care erau cele mai critice, mai puternic pätrunse de suflul cetätenesc si mai realiste. In selectionarea operelor destinate traducerilor sau in predilecta pentru cutare sau cutare scriitor, pe lingä criteriul educativ-politic, interveneau ratiuni legate de lupta literarä, pe care critici ca Dobrogeanu-Gherea, Raicu Ionescu-Rion si in genere toti scriitorii din jurul miseärii de la « Contemporanul » o duceau pentru afirmarea unei arte realiste, insufletite de idealuri mainiate, precum si considérente de ordin estetic. Astfel intilnim publicate, intre aitele, fragmente din binecunoscutul roman al lui Cernisevski, Ce-i de facul? (al
1	G h. Gheorghiu-Dej, Articole si cuvintàri, ed. a IY-a E. S.P.L. P., 1955, p. 362.
173