de padure » (prunus padus) [m’] trebuie sa fie ulterior trecerii [e] > [o] : la VI. Dal’ toate derivatele de la aceeasi tema au [m] dur 2o.
     Spre deosebire de unele graiuri velicoruse meridionale 21, graiul de la Socolinti nu cunoaste fonemul [ó] ca reflex al vechiului *o sub accent ascendent 22. Lipseste de asemenea §i reflexul [é] al vechiului *é(-fc)2S. Prinurmare: s’e'ZfóJ — « sat », iar nu s’e'7[ó] ; xl’[é]p — « piine », iar nu xl'[è]p §.a.m.d.
     Intre consoane palatale, sub accent, vocala [a] se roste§te ca in limba lite-rara : z’[a]t’ — « ginere », i\à]icy — «oua» §.a. Exceptii : m'[é]6’ik — « minge» (cf. lit. mhh, adicà [m’ac’] — «minge ») si pi'e' m’[é]nik — « nepot » (cf. lit. njieMHHHHK, adicà [pl’e1 m’àn’ik] — « nepot»), Aceastà rostire se intilnefte, in aceleafi cuvinte, si la alti velicoru§i staroveri, desprin§i in trecut din masivul graiurilor ruse meridionale 24.
    In urmàtoarele cuvinte in loc de [a] constatàm sub accent [o] : k[ó]t'is
—	« tu rostogole^ti », pl[ó]t’is — «tu piatenti » (dar: v[à]r’im — « noi fierbem »). Explicatia o vedem in analogia cu formele verbale in care [o] accentuai este etimologie, de ex. ia lóv'u — « eu prind », ty lóv’is — « tu prinzi ». In rest voca-lele accentuate nu ridica discucii aparte.
B. Vocalele neaccentuate
    Cea mai proeminentà particularitate fonetica' a graiului de care ne ocupàm, in ceea ce prive§te vocalele neaccentuate, este presenta generala a fenomenului denumit àkanie25. Tipul alcaniei de la Socolinti est e nedisimilativ : v[a]dà — « apà », nu v[t]dà 26. (In ancheta noastrà nu am urmàrit insà eventuala prezen^à a unei disimilàri [a] > [a], asupra càreia atrage atentia prof. R. I. Avanesov in op. cit., p. 67.)
    Cìt prive§te silaba a doua protonicà, in aceastà pozi|;ie fonemul [o] se realizeazà in graiul de la Socolinti in mod neuniform. In unele cuvinte, independent de ritmul vorbirii, elementul vocalic este redus la zero, in asa fel incìt numàrul silabelor este cu una mai mie decìt cel asteptat. Astfel cuvìntului eoAoea
—	« cap », in pronuntarea literarà — [filava], la Socolinti ii corespunde, in rostirea tuturor informatorilor, [ylava], Judecind dupà rezultate, un proces similar se intìlneste si in alte graiuri velicoruse 27. In alte exemple de la Soco-lin^i disparitia totalà a vocalei [o] din silaba a doua protonicà este condi^ionatà de ritmul rapid al vorbirii : [m^ptalku] — « in pod », cf. in limba literarà —
    20	Vezi Vladimir Dal’, Tojikobuu Moeapb oicuooao aejiunopyccKOZo aauKa, vol. IV, Moscova, 1956, p. 592.
     21	Vezi prof. R. I. Avanesov, Ouepnu pyccnou duajienmojioauu, p. 1, Moscova, 1949, p. 227, § 212, pct. 3.
     22	Despre (ó) in unele graiuri velicoruse vezi P. S. Kuznecov, op. cit., p. 34 §i urm. sau R. I. Avanesov, op. cit., p. 42.
     23	Despre (è) in unele graiuri velicoruse v. P. S. Kuznecov, ibid. sau R. I. A v a-nesov, op. cit., pp. 42, 228.
     21	Vezi M. S. Tihomirova, op. cit., p. 6. Cf. §i R. I. A v a n e s o v, op. cit., p. 55 sau P. I. Cernih, articolul K (JìonemuKC wr-HcuopyccKux eoeopoe, in voi. Mamepuajibi u uccjiedoeanua no pyccKou ducuieKmojioeuu (abrev. MHPJ1,), vol. I, Moscova—Leningrad, 1949, p. 253.
  25	Despre àkanie vezi, de ex., R. I. y a a n e s o v, op. cit., p. 62 si urm.
     26	In legatura cu aria akaniei disimilative vezi harta prof. I. G. Golanov fi comen-tariile care o ìnsotesc, in R. I. Avanesov, op. cit., pp. 301 — 303, precum fi pp. 66—67.
     27	Vezi, de ex., P. S. K u z n e t o v, op. cit., pp. 43—44, unde se arata cà [p-blatnó] > [platnó].
Ili