Articolili lui A. Zâvodskÿ nu se limiteazà numai la considerat ili ni de ordin teoretic. Autorul scoate totodatà ìn evidenti! si unele caractere ale creatiei artistice din opera lui P. Bezrùé.
     Karel Horàlek prezintâ fi In partea a doua a volumului douà articole. Unul dintre eie Ifi propune sa demonstreze Rolul literaturilor artistice nazionale in dezvoltarea limbilor literare slave32.
     Autorul raporteazà limba literarà la limba literaturii artistice, remarclnd totodatà influenza limbii folclorului, asupra limbii literaturii artistice.
     Al doilea artieoi ce apartine lui K. Horàlek, referitor la Legatura dintre tipul de versificare slav fi caracteristicile limbii in prozà 33, se ocupà cu caracteristicile folclorului slav apusean fi râsàritean, insistìnd asupra versificatici ¡¿i rimei. In timp ce folclorul slav apusean se remarca printr-o rima consecventà fi prezen^a riguroasà a strofelor, cel de tip ràsâritean prezintâ versul bîlinelor fi al dumelor ucrainiene.
     Colaborârile slavistilor cehi si slovaci au corespuns planului tematic al celui de al IV-lea Congres international de la Moscova din 1958.
     Prin varietatea çi aspectul problemelor, aceste comunicàri constituie nu numai preo-cupàrile de seamà ale slavistilor cehoslovaci dar çi un material §tUnifie fi documentar.
     Reluarea unor problème de lingvisticà din trecutul limbilor slave, studiile de limbà literarà fi celelalte comunicàri de critica literarâ pot constituí un punct de piecare In cercetàrile lingvistice fi literare ulterioare.
                                                                              G. Câlin
Z polskirh studiów slauistycziiyi'h.
tom. I, redactor Przemyslaw Zwoliiiski Prace jçzykoznawcze i etnogenetyezne na IV Miçdzynarodowy Kongres Slawistów
w Moskwie, 1958, 264 p.
     Acest prim volum, alàturi de cel consacrai problemelor de literaturà, se Inscrie pe linia traditici oamenilor de ftiinfà polonezi, de participare activa la congresele internafi-onale de slavistica.
     Volumul de fafâ, închinat celui de al IV-lea Congres international al slaviftilor de la Moscova (1 — 10 septembrie 1958), cuprinde 20 de comunicàri fi articole privitoare la diferite probleme de lingvisticà fi dialectologie slavà.
     Un loc deosebit 11 ocupà lucràrile consacrate problemei balto-slave, toponimiei fi culturii materiale aslavilor (referatele lui Tadeusz Lehr-Splawiñski, J. Czekanowski, J. Otrç-bski, St. Rospond fi J. Gajek1). De altfel aceste probleme au dat naftere celor mai vii discutii la Congres 2, fi asupra lor ne vom opri In special In recenzia de fata. Tadeusz Lehr-Splawiñski In comunicarea sa: Podstawy indoeuropejskiej wspólnoty jfzykowej balto-slo-wianskiej (Bazele indo-europene ale comunitàri lingvistice balto-slave) (pp. 125 — 136), considera cà cercetàrile de pînâ acum asupra raporturilor lingvistice balto-slave n-au dus la o pârere unicà In aceastà problemà. Astfel, unii lingvifti interpreteazâ asemànàrile de limbà ca rezultat al unei perioade anterioare de coexistentà a celor douà grupe (T. Lehr-
     32	tìloha ndrodni umelecké literatury ve vyvoji slovanskych spisovnych jazykù, pp. 419-422.
     33	Spojitost rùznijch typù slovanského verse s prosodickymi vlastnotmi jazyka, pp. 423-425.
     1	Comunicarea lui Józef Gajek, Znaczenie kartografii etnografieznej dia slaivistyki w iwietle prac nad « Polskim Atlasem Etnograficznym » (Importanza cartografiei etnografice pentru slavistica, in lumina lucràrilor asupra « Atlasului Etnografie Polonez »>) este recenzatà separat.
2	V. V. Vinogradov, llmoiu IV Me.ttcdyìiapodìioio c-beada cjiaeucmoe u naiuu
3adanu e oó.iacmu cjiaeaHCKOù rfiujiojiozuu, ìn «llaBecTim Ai:a;i,eMiin Havi! CCCP, OTj;e-jieHiie jiHTepaTypi.i h nriMita», Moscova, 1958, tom. XVLI, fase. 6, pp. 489—500.
361