Maiakovski m-a facut sa rup cu vechiturile simboliste §i sa folosesc cuvintul ca o adevarata arma de lupta »16.
     In deceniul al treilea paturile progresiste ale cititorilor polonezi cunosc tot mai bine mostenirea creatoare a lui M. Gorki. fondaLorul realismului socialist in literatura rusa. In colecfia « Cele mai bune romane din lume » apare prima traducere a romanului « Mama » (1929). Intr-o perioada destul de scurta aceasta opera inregistreaza citeva editii. In acelasi an apare traducerea romanului « Viaja lui Klim Samghin ». In primul rind se traduceau acele opere ale marelui scriitor proletar care pe vremuri fusesera oprite de cenzura {arista si, ca urmare, nu putusera ajunge pina la cititorul polonez. Popularitatea crea[iei lui Gorki era atit de mare in Polonia, incit era recunoscuta chiar de literafii burghezi. « Nici unul dintre scriitorii rusi — scria najionalistul burghez Wl. iabloriski — n-a reusit sa cucereasca cititorul polonez, in masura in care a reusit sa faca acest lucru Gorki; in faja nici unui alt scriitor nu s-au deschis atit de primitor usile... Atractia exercitata de Gorki este atit de puternica §i de sincera, ca ea nu poate fi explicata nici prin influenta reclamei, nici prin hipnoza popularity Jii de care se bucura Gorki peste granija; eauzele succesului trebuie cautate mai adinc, anume in sufletul cititorului, in dorinja acestuia de a atinge nivelul la care se afla insusi sufletul autorului»17. In sufktul cititorului polonez gaseau ecou si increderea lui Gorki ia om si in posibilitatile s^le creatoare, si protestul scriitorului impotriva exploatarii §i a silniciei, §i lupta lui pentru transformarea viejii. Realismul lui Gorki era un adevarat indrumar in crea(ia scriitorilor progresisti din perioada « celor douazeci de ani».
     In deceniul al patrulea, in poezia proletara poloneza au patruns noi forje, cercul tematicii sale s-a largit, pozitiile ei ideologice si artistice au capatat o baza mai solida.
    Acest deceniu s-a caracterizat printr-o puternica criza economica, cum si prin nenumarate greve ale muncitorilor si Jaranilor.
    Situatia maselor muncitoare de la ora§e si sate s-a inrautajit in acest raslimp. Cu o deosebita putere se pune in aceasta perioada problema tara-neasca. Pauperizarea maselor Jaranesti era atit de evidenta, incit despre ea an inceput sa vorbeasca pina si cercurile conducatoare si presa oficiala burgheza. Ziarul Kurier Codzienny Ilustrowany (Curieriil cotidian iluslrat) scria : « Saracia satului nostru este fara precedent. Numai in India sail Brazilia poti intilni ceva asemanator. Saracia noastra este atit de mare, incit ne lipsejte de dreptul de a ne numi o tara civilizata »18.
     Lupta de clasa in satul polonez se ascute din ce in ce mai mult. In a doua jumatate a auului 1930, in partile de vest ale Ucrainei si Bielorusiei, iar mai tirziu in Galitia, miscarile Jaranesti iau proporjii. Partidul Comunist Polonez organizeaza comitete Jaranesti care preiau conducerea acestor miscari. In chemarile sale C.C. al P.C.P. mobilizeaza masele taranesti la lupta activa alaturi de proletariat impotriva fascismului: «Tineji minte ca nu exista o alta cale de lupta in afara celei alaturi de proletariat; numai nimicirea regi-mului singeros al burglieziei faseiste poloneze, numai izgonirea slugilor acesteia, a adepjilor partidelor Jaranesc §i socialist polonez care iau cuvintul la
     16 Vezi M. J i v o v, Bji. BpoiieBCKHii — noaT nontcKOli peBoraoiiiiH. COopH. « CoBpeMeHHan nonbCKaH jiHTepaTypa », Moscova, 1953, p. 201.
     ” Wl. I a b i o n s k i, Bonpyz ccfiuHnca, St.Pb., 1912, p. 108.
     18	Hoeeuiuan ucmopua (1918—1939 zz.). Kypc JieKiniit, npoHHTaiiHbix b Bbicuieii napTHiiHOii uiKOJie, Moscova. 1948, p. 486.
164