adunàrile tàrànesti, mimai lupta armata pentru putere, pentru un guvern munci-toresc-tàrànesc duce la salvarea de la o moarte sigurà prin ìnfometare, §i deschide un viitor luminos »19.
    ìn lumina eelor spuse mai sus reiese limpede de ce in deceniul al patrulea problema Jàràneascà ocupa un loc centrai in literatura polonà. In acest timp au creat opere remarcabile L. Kruczkowski, W. Wasilewska si \V1. Kowalski.
« Aceste opere — remarca un critic contemporan — nu numai cà prezintà satul in adevàrata sa lumina, dar constituie un mijloc de educare a tàranilor, aràtind adevàratele cauze ale ìnrobirii §i sàràcirii lor, invàtìndu-i, insfirsit, cà numai revolutia poate aduce atit eliberarea sodala si politicà, cit §i imhunàtàtirea eonditiilor economice ale tàrànimii farà pàmint sau cu pàmìnt pu|in »20.
     ìn 1932 iese de sub tipar cartea lui L. Kruczkowski « Kordian si garantii ». Acest roman reprezintà un fel de sintezà a càutàrilor ideologice si artistice ale autorului in jurul anului 1930. ìn evolutia scriitorului s-au produs intre timp schimbàri esentale care 1-au dus, ìn ceea ce priveste concep^iile despre viata si arta, pe de o parte, la justa ìn^elegere a rolului hotàritor al poporului in istoria dezvoltàrii societàtii, iar pe de alta parte, la orientarea crea^iei sale pe un drum realist.
    Folosind genul romanului istorie, care descria via^a jurànimii poloneze ìn ajunul insurectiei din 1830 —1831, scriitorul cauta sa demonstreze cà problema tàràneascà poate fi rezolvatà numai pe calea transformàrilor sociale si politice ale orinduirii sociale existente, nu pe calea unor reforme « pa§nice ». Atentia principals a scriitorului este ìndreptatà spre soarta poporului. Contra-dicj;iile antagoniste existente in relatiile dintre fàrànime si sleahtà reprezintà in roman impulsili principal ìn dezvoltarea conflictului.
    Kordian, care reprezintà sleahta polonezà, este opus ^àrànimii poloneze. Conflictul dintre Kordian si ]àran trebuie privit ca un conflict intre douà for^e ale societàri poloneze din prima jumàtate a secolului al XIX-lea, forte ce aveau interese fi tendinte politice deosebite. Acest conflict s-a ascufit mai ales ìn perioada ràscoalei, cind sleahta, urmàrind scopurile sale egoiste, a trecut de partea tarismului.
     Considerìnd másele muncitoare ca o fortà capabilà de crestere si de dezvoltare, ca o fortà a viitorului, scriitorul afirma totodatà conceptiile sale materialiste despre fórjele motrice ìn dezvoltarea istorici. Metodologie, noua rezolvare a problemei poporului, situarea soartei poporului pe primul pian ìncàlcau canoa-nele romanului burghez, care punea ìn centrili atentiei soarta eroului. Sus^inìnd rolul poporului in istoria dezvoltàrii societàtii, Kruczkowski nu mergea pe calea negàrii rolului eroului. ìn roman, problema poporului este strìns legatà de problema eroului, a càrui importantà in dezvoltarea istoriei societàtii era determinata de lupta maselor muncitoare pentru dreptate si liberiate. Aceastà problema este rezolvatà prin confruntarea actività^ii a douà personagii din roman, Mikolaj Derkacz si Kazimierz Deczyñski.
    Mikolaj Derkacz, fierar intr-un sat, este reprezentantul pàturii tàràne§ti progresiste cu tendinte radicale. Kruczkowski ìsi prezintà eroul cu toate tràsàturile sale contradictorii, subliniind ràdàcinile istorice ale conceptiei acestuia despre lume.
     19	H.	R a o r t, Walka K.P.P. z faszyznien. Mysl wspólczesna. 1951, nr. 11 —12^ 1). 179.
     20	P.	Ziarni k.- W I. Kowalski, « W Grzmiqcej ». Sprawy chlopskie, Nr. 12, 1950, p. 185.
165