1953, nr. 1, p. 12 — 19); Linguistica rusa si souieticà despre limba romtnà (LR, III, 1954, nr. 6, pp. 5 — 15), artieoi deosebit de util, mai ales prin faptul cà o serie din lncràrile prezentate erau putin cunosciite la noi sau se refera in mod special la relatiile lingvistice slavo-romíne ; Lexicografía souieticà si influenfa ei asupra dezuottàrii lexicografiei mastre actúate (LR, VI, 1957, nr. 6, pp. 5 — 13).
     In aceea§i ordine de idei pot fi semnalate articolele lui B. Cazacu (Unele probleme ale studiali limbii literare In lumina ultimelor lucràri ale lingvistilor souietici (LR, II, 1953, nr. 4, pp. 47—56) §i C. Otobicu (Problemele stilistica in discutía linguistilor souietici (LR, V, 1956, nr. 2, pp. 98--105), precum si articolili lui G. Ivànescu (Teoriile lui L. P. Iakubinski despre slaua primitiuà si rusa ueche, SCL, Vili, 1957, nr. 2, pp. 193—206). 0 incercare de prezentare in ansamblu a principalelor rezultate ale lingvisticii sovietice, in particular ale rusisticii si slavisticii, de-a lungul a 40 de ani dedezvoltare a .dat G. Mihàilà in comunicarea Aspecte din linguistica souieticà, prezentatà in 1957, cu prilejul aniversàrii a 40 de ani de la Marea Revolute Socialista din Octombrie 1917 (apàrutà in SCL, IX, 1958, nr. 1, pp. 109 — 125). Un an mai tìrziu, acad. Al. Graur publica interesantul artieoi Unele caracteristici ale lingvisticii sovietice (« Via{;a Romineascà », XI, 1958, nr. 11, pp. 112 — 118), in care scoate in evidenza universalitatea, caracterul marxist si legatura cu practica, specifice lingvisticii sovietice.
     Cìteva articole si informatii publícate in ultimii ani prezintà activitatea si publicadle lingvi§tilor bulgari (D. Macrea 81, Maria Radulescu 32, C. Velichi33) $i cehoslovaci (S. Stati3i, lingvistii cehi V. Polak si V. Horejsi35).
     In aceastà a doua perioadà a dezvoltàrii slavisticii noastre actúale, se remarca o largire considerabilà a cimpului de cercetàri, paralel cu reluarea si aprofundarea unor probleme mai vechi. In ultimii ani, mai ales, se observa aparitia in paginile revistelor de specialitate a unor nume de tineri cerce-tàtori, formaci in universitarie noastre sau in cele din U.R.S.S., Cehoslovacia, Bulgaria si Polonia, care, alàturi de lingvistii mai virstnici, isi aduc contribuya lor la dezvoltarea slavisticii romìnesti.
    Dat fiind numàrul relativ mare de lucràri apàrute in anii din urmà, ni se pare util a le grupa pe probleme, ciliar dacà principiul cronologie nu va fi respectat cu slricteLe.
     Lueràri cu caracter generai. Dintre lncràrile cu caracter generai apàrute in acea.stà perioadà, douà re£in mai ales atendía filologilor si istoricilor. Prima dintre ele este comunicarea acad. E. Petrovici prezentatà la sesiunea Academiei R.P.R. din 21—25 martie 1951, Invàtàtura lui I. V. Stalin cu privire la stiinta limbii si sarcinile lingvistilor din República Populará Rominà36, in care un loc important il ocupà interpretarea rela^iilor istorico-lingvistice dintre poporul romìn si populaba slava in vechime pe teritoriul de azi al farii noastre. Anali-zind conditiile istorice de dezvoltare a latinei orientale, in evolufia ei spre
      31	Probleme si realizàri ale lingvisticii bulgare. Dupà o vizila in República Populará Bulgaria, LR, II, 1953, nr. 6, pp. 37 — 45.
       32	Atlasul dialectal bulgar, SCL, Vili, 1957, nr. 2, pp. 251 — 255; Activitatea lingvisticà in R. P. Bulgaria in 1957—1958, SCL, IX, 1958, nr. 4, pp. 563 — 569.
33	Dictionarul limbii bulgare literare contemporane, LR, IV, 1955, nr. 6, pp. 80 — 82.
 34	Dupà o vizità in República Cehoslovacá, LR, VI, 1957, nr. 1, pp. 78—80.
36	Starea actúala a lingvisticii cehoslovace, SCL, Vili, 1957, nr. 2, pp. 245 — 250.
       36	Problemele §tiintelor sociale in dezbaterea Academiei R.P.R. (21 — 25 martie 1951), Ed. Acad. R.P.R., 1951, pp. 77-107.
14