in nici o alta limbà in afarà de rusà (de exemplu, informatoarea Dimitróv Paraschiva — in virstà de 80 de ani). Reprezentantii generatici mijlocii si indeosebi tinerii, pe lingà limba materna — limba rusà —, cunosc si limba rominà. Intre ei, oamenii de la Socolin^i vorbesc numai rusente. De acest lucru ne-am putut convinge, printre áltele, ascultind ce limbà folosesc elevii din cíasele V—VII de la §coala elementará din comuna Mitocul-Dragomirnei in afara orelor de clasà. Desi §coala din satul Mitoc este o §coalà cu limba de predare rominà, copiii din satul Socolinti care vin aici pentru a urma cíasele V—VII in pauze vorbesc intre ei ruseste. (La Socolinti scoala elementara are numai cíasele I —IV. Predarea se face in limba rusà din 1949, iar invà^area limbii romine incepe din clasa a Il-a).
    ' Un alt procedei! pe baza càruia ne-am dat seama cà elevii de la Socolinti, urmìnd cíasele V—VII la scoala romineascà din Mitoc, nu ajung totusi sà vorbeascà limba rominà la fel de bine ca rusa — a fost cercetarea caietelor de compunere la limba rominà ale elevilor de clasa a VH-a, pe care ni le-a pus la indeminà profesoara de limbà rominà. Astfel, in caietul elevei A. N. am intilnit indicii cà pentru ea limba rominà este un domeniu in care se orienteazà dupà limba rusà: « Toamna vlnturi bat puternici » (in limba rusà eémep — « vint » este substantiv de genul masculin); « ...fiori se ingalbinesc si cad, iar oameni le string si pun in casa pentru cà dacà ei ràmin in gradina se ràcesc...» (in limba rusà i^eemÓK — « floare » este de genul masculin; npocmydùmbcn — « a ràci », in limba rusà este verb reflexiv)6.
    Copiii de virstà pre§colarà din satul Socolinti nu §tiu, in genere, decit ruseste. Orice incercare de a lega o discutie in limba rominà cu un grup de copii intre 4 §i 6 ani, care se jucau in drum, a ràmas fàrà rezultat. Imediat ce le-am adresat citeva cuvinte in limba rusà, copiii au inceput sà ràspundà.
    La Socolinti nu am cunocut nici o persoanà care sà vorbeascà limba ucraineanà. Asemenea persoane nu au existat in localitate nici in trecut7.
    Din cele de pinà aici rezultà cà populaba satului Socolinfi se distinge printr-o remarcabilà omogenitate lingvisticà, in sensul cà toatà lumea vorbeste rusente. La aceasta credem cà a contribuii in bunà màsurà cultul localnicilor — lipovenismul 8.
    De cit timp existà satul Socolinti?
    Despre aceasta locuitorii de astàzi ai satului nu §tiu nimic precis. Prin traditie orala s-a pàstrat insà amintirea cà stràbunii actualilor locuitori, venind din Rusia, s-ar fi stabilit in aceastà regiune incà inainte de ocuparea Rucovinei de càtre Austria (Dupà relatàrile informatorului Màlìs Kindin, n. 1889).Despre existerita unei asemenea traditii printre locuitorii de la Socolinti serie si episcopul Melchisedec 9.
    Intrucit decretul impàratului Austriei Iosif al II-lea, prin care acesta acceptà stràmutarea unui grup de lipoveni din Turcia (din Dobrogea) in Austria
     6	Asupra celorlalte grejeli din extrasele citate nu ne oprim.
     7	In Recensàmintul..., loc. cit., rubrica «limba materna», se aratà cà in 1930 In localitatea Lipoveni (Socolinti) erau: 609 rusi, 7 romìni, 5 germani, 2 bulgari, 1 rutean (p. 435). Vezi si nota 87 din acest articol.
     8	Explicatia aceasta a omogenitàtii lingvistice In conditile separarti geografice índelungate de masivul principal o ìntìlnim si la alti cercetàtori. Vezi, de ex., M. S. Tihomirova, lOotcnoeejiuKopyccnuu zoeop na meppumopuu OdeccKoü oójiacmu, Kremenet, 1955, p. 14.
     9	Melchisedec, op. cit., p. 99. Vezi §i Enciclopedia Rominà, voi. I, p. 441, unde se arata cà lipovenii au patruns In Bucovina in anni 1724.
108