Dalmatischen Alpen und den Karpaten »12. Este o adunäturä de articole separate, färä legäturä organica, färä ordine §i färä <nici o> alcätuire. Nu §tiam eff scheele mele despre via{a popularä ln Silezia13 i-au slujit lui Miklosich drept izvor principal §i exclusiv pentru colectia expresiilor romlno-polone. Ei bine, este un fapt <sigur> cä toate aceste expresii, care se referä la via^a pästoreascä <§i> pe care le-am aflat in Silezia ln <regiunea> Cieszyn, se gäsesc §i aici ln Podhale 14, la Zakopane §i In satele vecine.
     Numirile de munfi, ca Woloszyn 16, Mägura16, numirea väii «Strqzyska»17, adicä locul unde se aflä stragi (strungi) (strega, ucr. strunka din rominescul strungä) 18 dovedesc sederea romlnilor in aceste regiuni19.
     Aminte§te-{i, Domnule, cä muzica §i dansul goral sint acelea§i ca §i la voi; si acest dans este si In Zakopane acela§i ca ln Beschizii din Silezia. Apropos ! Ce crezi, scumpe Domn, despre expresia Bieskid, Bieszczad?20 Oare in limba rornlnä nu s-ar gäsi expli-carea?
     Te rog foarte mult §i foarte politicos, iubite Domn, sä-mi indici un diefionar romln bun (precis) §i ieftin (sau chiar §i scump). La Kaluzniacki—Miklosich, la pag. 38, slnt citate dictionarele :
     Laurian §i Massimu, Glossariu, Bucuresci, 1891 21.
apärut la Cracovia in anul urmätor sub titlul: O niektórych wyrazach ludowych polskich' Zapiski porównawcze Lucyjana Malinowskiego, Cracovia, 1892 (Osobne odbicie z tomu VII « Rozpraw wydzialu filologicznego Akademii Umiejetnosci w Krakowie»). La sflr-§itul acestui studiu de 102 pagini afläm o notifä de unde am imprumutat informala de mai sus: Przelozono na posiedzieniach wydzialu filologicznego Akademii Umiejetnosci dnia 18 Stycznia 1889 i dnia 21 Pazdziernika 1891 r. Aceea^i lucrare a apärut §i in rezumat german, ca Separat-Abdruck aus dem « Anzeiger der Akademie der Wissenschaften », Cracovia, iunie 1892, pp. 205—215. Atit edi^ia in 1. polonä, cit §i cea in I. germanä se aflä legate impreunä cu alte studii ale lui Malinowski in volumul Miscellanea (1880—1892), care face parte din donala I. Bogdan la Biblioteca Centralä Universitarä din Bucuresti.
     12	Atribuirea acestei lucräri mai degrabä lui Kaluzniacki decit lui Miklosich — a?a cum face Malinowski — l§i gäse§te justificarea in faptul cä partea cea mai intinsä din acest studiu de 66 pagini $i anume cea privitoare la influenfele rominä in 1. ucraineanä, este opera fostului profesor de la Universitatea din Cernäufi, iar nu a lui Miklosich, care se ocupä de Valahii din Moravia (cf. §i D. C r i n j a 1 ä, Rumunské vlivy v Karpatech se zvlAHnim zretelem k Moravskému Valassku, Praga, 1938, p. 48).
     13	Aceste schise sint: Zarysy iycia ludoivego na Slqsku, Var§ovia, 1877 (Extras din « Ateneum », 1877, t. 2). O recenzie asupra acestor schite a publicat prietenul säu din
Vanjovia, prof. Adam Ant. Krynski in «Archiv für slavische Philologie», III, 1879, pp. 504—506.
     11	Tinut muntos In sudul Poloniei, in regiunea Zakopane.
    16 Ve zi Zofja Holu b-P aeewiezowa, Osadnictwo pasterskie i w$drówki w Talrach i na Podtatrzu, Cracovia, 1931, Index, s.v.
     16	Pentru diferitele Mägura, vezi id., ibid., Index, s.v.
     17	Ibidem, Index, s.v.
     18	Ambele cuvinte subliniate in original.
     19	Cele citeva toponimice, pe care L. Malinowski le aminteste aici, le intimpinäm $i in lucrarea sa citatä mai sus despre citeva expresii populäre polone, lucrare care preci-zeazä mai bine decit aceastä scrisoare natura preocupärilor savantului polon in vara §i toamna anului 1891. Primul capitol al acestei lucräri se ocupä toemai de pomenitele influente^ romine in regiunea Podhale, in care autorul vede o dovadä in legäturä cu prezenja rominilor in acele pärfi (I. Slady wplywu rumunskiego w mowie góralskiej na Podhalu. Przyczynek do wiadomoéci o pobycie Rumunów w tych stronach). Pentru valahi §i urmele valahe in Silezia, vezi K. K a d 1 e c, Vaiasi a valasské pravo v zemich slovanskych a uherskych, Praga, 1916, pp. 408 — 436; Zofja Holub-Pacewiczowa, op. cit., pp. 192—202 (in Podhale §i M-^ii Tatra din Polonia). Pentru toponimia regiunii Podhale vezi $i lucrarea lui J. R o z w a d o w s k i, O nazwach geograficznych Podhala, in « Pamiftnih Towarzyslwa Tatrarìskiego », 1914, care nu ne-a fost accesibilä. Mai nou s-a ocupat de valahii din Carpazi apuseni, I. Macàrek, Vaiasi v zàpadnich Karpatech v 15—18. stoleti, Ostrava, 1959.
     20	Ambele numiri subliniate in originai.
     21	A. T. L a u r i a n u si I. C. Massimu, Glossariu care cuprinde vorbele din limba romana stràine prin originea sau forma loru, cumu fi celle de origine Indouiósa, Bucuresci, 1871, in-8°, 584 p.
320