In legatura cu afirmajiile din documentul de mai sus trebuie sa aratam urmatoarele:
     1.	Cert este deci ca cel putin o parte a materialului strins in vederea construirii bisericii a fost folosita la intarirea manastirii Cotroceni, de catre Tudor Vladi-mirescu. Se poate ca materialul sa fi fost dat din ordinul sau cu consiratamintul lui Ghencea, ajutind astfel la lupta pandurilor romini care, ca si bulgarii de la noi si cei de dincolo de Dunare, luptau pentru eliberarea tarii lor de sub jugul turcesc.
    2.	E posibil ca dupa disparitia lui Ghencea in evenimentele anului 1821, Burnazii sa fi fost cei care s-au ocupat de continuarea cladirii bisericii, care fusese intrerupta in anul 1821, dar al carui initiator si prim donator fusese Ghencea. Populatia mahalalei continua sa numeasca inca biserica Ghencea si de aceea Burnazii se vad nevoiti sa puna o pisanie noua 55 la 1857, in care se declara drept «ctitorii cei adevarati».
     In primul rind, ea ne atesta data inceperii zidirii — 10 aprilie 1820 — si ne lasa sa intrevedem ca motivul care i-a determinat sa scrie « ctitorii cei adevarati », era tocmai insistent cu care pastra populatia bulgara si romina a mahalalei numele lui Ghencea. De altfel, el s-a pastrat pina astazi cu toata afirmatia acestei pisanii! Si era firesc sa fie a§a. Ghencea avusese legaturi strinse cu populatia Lupestilor. El fusese un fiu al acestei mahalale §i venise aici, dupa cum am vazut, cu mult inainte, impreuna cu paring sai56. Lucrul acesta il afirma istoriografia bulgara si-1 gasim atestat de D. Vasilescu, dupa tradipile maha-lagiilor, surprinzator de exact. Intr-un memoriu pastrat in manuscris in arhiva parohiei el scrie urmatoarele: « Ghencea, dupa istorisirile batrinilor — mo§ Doiciu Niculae si Maria Pogonaru — a fost un arnaut, care in timpul zaverii din anul 1821 a luat parte ca eterist grec. Parinlele sau Bogdan si cu multi allii, venind de peste Dunare, s-au asezat in acest loc — mahalaua Lupe§ti — cu invoirea igumeniei dela Radu-Voda. Locul pe care este cladita biserica §i de prinprejur a fost a lui Bogdan care a ramas mo§tenire lui Ghencea, Sava si Tudora, frati. Casuja in care a locuit acel Bogdan cu fiii sai era in partea de rasarit a bisericii» 57 (subl. n.).
    Acestea sint izvoarele de seama pe care le-am gasit in arhiva bisericii in legatura cu Ghencea. In tradipa pastrata de locuitorii acestei parti a Bucure-stiului, numele lui Ghencea se pomeneste, dar nimeni astazi nu mai poate sa dea vreo lamurire din care sa reiasa clar cine a fost Ghencea 58.
     65	Ea se pástreazá in cancelaría bisericii.
     56	Dupa S. Tabakov, op. cit., II, p. 65, el s-a ocupat cu negotul de aba, ca §i al|,i bulgari veniti la Lupe§ti. Poate si el sa fie desemnat generic intr-o atestare din anul 1828, pe un minei de la sfirsitul sec. al XVIII-lea, aflátor in arhiva bisericii, dupá care acesta «este al Sf. biserici cea noauá,.. ce este fácutá din temelie de raposatul jupin Necula Bácanu fi cu alti negustori». (subl. n.).
     67	D. Vasilescu, Memoriu de situada bisericii Sf. Treime-Ghencea, pp. 2 — 3. Arhiva bisericii. Urmasii lui Bogdan, tatál lui Ghencea dupa traditie si documéntele citate, care au pastrat acest nume pina in timpul de fatá, dar care s-a stins in linie directa in anul 1946, prin moartea lui Opricá Bogdan, nu mai pástreazá nici o amintire de la strámosul Bogdan, in afará de terenul de casa care le-a rámas §i care poartá incá numele de « Cimpul Bogdan». O stradá din apropiere se nume§te Neacsu Bogdan, dupá un membru al acestei familii.
     68	De aceea sugerám aici comisiunii de nomenclaturá a strázilor orasului Bucure§ti de a adáuga sub táblitele indicatoare ale Bui. si Pietei Ghencea: «participant bulgar la ráscoala din 1821 », contribuind astfel la pástrarea amintirii acestui luptátor bulgar pe pámintul rominesc si bulgáresc.
247