Dàm in transcriere, mai jos, textul descoperit, pentru a putea face dupà aceea comentarii istorice §i literare asupra lui. i. 36 r Stihurile omului strein 6 1 Toti cei ci tràini pe lume Luófi pildà de la mine, Pilda cea din jiorocire Cu amar’ ìmpotrivire; 5 Cà incoace de la o vreme Nu pot sa mai spui de jàle, Sà spui in ce chip tràiesc ¡j!i cite le pàtimesc. De patimi pe tofi intrec 10 §i in lacrSmi mà intorc, Mà trudesc §i mà ìntorc ijii arz cu totul In foc, Cu suspin §i cu amar §i cu lacrami in zadar. 15 Pentru mine au fost gatit Pàharul cel otràvit, Ma pàtrunde §i ma ìmpunge §i toatà viata imi stìnge. Dar cìte §i patimesc 20 §i nu ma mai mantuiesc Ci le rabd ca un strein Cu lacrami §i cu suspin §i totdeauna mihnit, Amàrit §i pedepsit. f. 36 v 25 §i toti fratii m-au urìt, Fiindcà m-am desparfit, ÉjSi to}i imi cauta ràu, FarS numai dumnezàu, Cà-s strein si ticfilos, 30 Despre nime n-am folos. La o stare ce-am agiuns Nu este cuvint de spus, O ! suflete intrestate, Pe [n]tru ce nu-ti vine mòrte. 35 Agiungà de cind traiceli §i cu jele patimesti, Cu ìntimplari multe §i grele, Cu primejdii fòrte rale, De nu m-ai lasat sa tràiesc 40 La locul cel parinfàsc, Ci m-ai dat ìnstreinat La acest loc depàrtat Unde nu cunosc pre nime Si-mi pare cà-i altà lume, 45 Pentru care socotesc Sà nu mà mai pedepsesc, Ci sà purced sà mà due Sà pei ca un nestiut,, Sà fiu din lume lipsit, 6 Din punct de vedere lingvistic, este de observat notarea lui u final: «spuiu»; «tràiescu»; « pàtimàscu » ; «intorcu»; «trudescu»; « arzu » etc. Màsura versului dovedeste insà cà u nu se pronunfà. ci constituia doar o tradire graficà. De aceea am renunfat la transcrierea lui. 188