Inregistrate cu litere aldine ca sà se atragà atentia cà tenutimi au fost discutaci deja si cà trebuie sà fie càutati la grupul sinonimie respectiv. De ex. termenii aria, kuplet, hymn sint trecuti in indice numai cu trimitere la piesn, discutat in partea intii a lucràrii.
      De§i nu este un diefionar analitic, in care sà se discute nuanfele de sens deosebitoare ìntre diferitele sinonime, $i nici un dic^ionar complet, in stare sà imbrà{i§eze toatà bogara sinonimicà a lexicului limbii polone, Dicjionarul de sinonime apàrut la Varijovia este un instrument de lucru util §i bine venit.
                                                              Florica Dhuitrescu
      Boniu st. anghelov, Ha CTapaTa ó'i.-irapeica, pyeua 11 epi.OcKa flHTepaTypa. Editura Academiei Bulgare de ^tiinje, Sofia, 1958, 239 p + 8 pi.
      In ultimii ani, slavistica bulgarà a cunoscut o intensà activitate in domeniul cerce-tàrii textelor vecM slave. Ca rod al acestei activitàti trebuie semnalatà, printre aitele, crestomazia publicatà de M. Ianakiev §i St. Stoianov sub titlul CmapoóhJiaapcKu eauu. TeKcmoee u pennuti (Sofia, 1956, Vili + 196 p. + 8 pi.), care cuprinde o bogatà culegere de texte vechi bulgare normalizate sì nenormalizate, urmate de un glosar §i 8 plance (p. 81 — 193). De§i destinata studentilor facultàtii de filologie, cartea este de un reai folos oricàror cercetàtori slavisti.
      0	altà lucrare similarà apàrutà la finele anului trecut, deci la un interval de timp destui de scurt, este culegerea lui B. St. Anghelov, Din vechea literaturà bulgarà, rusà fi sirbà. Autorul publicà in culegerea sa 28 de texte vechi din literaturile slave, care prezintà un deosebit interes din punct de vedere literar §i istorie.
      In Bulgaria evului mediu s-a desfàijurat o intensà activitate literarà in perioada avintului sàu cultural, politic §i economie. Unele manuscrise din aceastà epocà s-au pàstrat pinà azi, supraviefuind vitregiei vremurilor tràite de poporul bulgar, care a avut de suferit invazia pecenegilor, cumanilor, tàtarilor ¡?i apoi jugul stàpinirii turce§ti, timp de cinci secole, cìnd a fost nimicità 0 mare parte din realizàrile sale culturale. Manuscrisele vechi bulgare din sec. XI —XVIII s-au imprà§tiat in decursul vremii si se pàstreazà azi in biblio-tecile din diferite tàri. O parte din eie se gàse§te in U.R.S.S. §i in R.P.R., iar alta in biblioteche din R. P. Bulgaria.
     Cercetarea vechilor manuscrise bulgare de càtre invaiaci bulgari §i straini a adus
—	prin datele pretioase pe care acestea le contin — 0 insemnatà contributie atit la studiul limbii §i literaturii vechi bulgare, cit §i al ffitoriei poporului bulgar. Cu aceste opere ale ìnaintaifilor se incepe crearea genurilor literare ale literaturii bulgare, fapt care este de o mare ìnsemnàtate pentru studiul dezvoltàrii literaturii beletristice, mai ales sub raportul stili-stic. Publiearea unui asemenea material din diferite epoci ìnlesne§te cercetarea evolu^iei literaturii beletristice bulgaire in diferitele sale epoci de dezvoltare. Sub acest aspect, volumul publicat de B. St. Anghelov are un merit deosebit, mai ales cà 0 parte din texte nu vàzuserà pinà acum lumina tiparului. Acestea sint: Despre cre?tinarea ruijilor din « Scurta viafà a Olgài » ; Povestire despre bizantinii uciiji ; Scurta vìatà a lui Ciprian ; Rugàciunile lui Kiril Turovski; Proslàvirea lui Vladimir, Boris si Gleb; Viata lui Ivan Rilski; Povestire despre moartea Jarului Alexandru si altele.
     Operele prezentate in aceastà culegere sint luate din literatura bulgarà (Canonul lui Kliment Rilski ; Canonul lui Dimitrie Solunski ; Scurta viatà a lui Kiril filozoful1 ;
     1	Existenta acestei opere in ms. 164 din Biblioteca Academiei R.P.R. a fost semnalatà si de noi in Literatura slavà din Principatele Romine in veacul al XV-lea, Bucuresti, 1939, p. 72.