ale partizanilor bulgari), sub redacta Elenei Stoin (1957) §i Tlaprnusan 3a 6ou ce cmnza (Partizanul se pregätejte de luptä), sub redactia lui I. Koinakov (1958). Cintecele populare ale partizanilor sìnt studiate intr-o serie de lucràri: Ilpunoc K’bM usynananerno na ó^JizapcKUH napmu3ancKU 6um u (ßojinjiop (Contribuye la studierea vie^ii §i folclorului partizanilor. Pe baza materialelor din reg. Pleven si Loveci), (1954), de dr. Tvetana Vranska fi Stefana Gheor-ghieva-Stoikova; Hapodnu menu e ll.ioed uecnun onp’bz na anmurßamucKama 6op6a (Cintece populare ale luptei antifasciste in regiunea Plovdiv), « roflHUiHHK Ha MyseiiTe b njiOBfliiB», 1954, de I. Koinakov; PeeoAioi^uonnue mpadui^uu e óojieapcKux eepomecKiix necnsix (no MamepucuiaM U3 Damano, u fi ampyufuifbi) (Traditile revolutionäre in cintecele eroice bulgare pe baza materialelor din Batak si Petrustita), «CoBeTCKan 3THorpatJ)UH'>, 1954, N° I, de I. Koev; BMeapcKume napmu3ancKU Hapodnu necnu (Cintece populare bulgare de partizani), « E^jirapcKii e3HK h JiHTepaTypa », anul I, nr. 2, 1958 (cu bibliografie) de Tvetana Romanska-Vranska. Folcloriftii bulgari acorda atenfie §i cintecelor despre anul 1923, mai ales despre insurectia populará din septembrie, cit §i celor inchinate de^inufilor politici.
    In legatura cu interesul fa^ä de trecutul eroic al poporului se studiazä teme care privesc evenimente din istoria nouäbulgarä — räzboaiul de eliberare ruso-turc, räscoala din aprilie (1876), räscoala de la Sfintul llie (1903) si de la Schimbarea la fa^ä (1903).
    Cintecele despre räzboiul de eliberare ruso-turc sint analízate de G. Keremidciev in articolili PycKO-mypcKama oceoúod umejma (io uh a e ónjizap-CKume Hapodnu necmi (Räzboiul de eliberare ruso-turc in cintecele populare bulgare), « M3BecTHH Ha 3Tnorpa<J)CKHH HHCTmyr», nr. 2 (1955), §i de Rosita Anghelova, in PycKo-mypcnama eouna npe3 1877—78 0. u ÓKMapcKama napodna necen (Räzboiul ruso-turc din 1877 — 1878 si cintecul popular bulgar), in culegerea Oceoóootcdenuemo na E^Jizapuii om mypcno uso —1878—1958, (Eliberarea Bulgariei de sub jugul turcesc — 1878 — 1958). Un material bogat si frumos prezentat contine culegerea B^Azapcmi Hapodnu necnu 3a Pycun u CzeemcKUH Ci,m3 (Cintece populare bulgare despre Rusia si Uniunea Sovieticä), alcätuitä de I. Kaciulev. Reflectarea räscoalelor de la Sf. Ilie §i Schimbarea la fa^ä in folclorul popular cintat este analizatä in lucrärile lui A. Primovski, IJpeoópaMceHCKomo «bcmanue e noemunecnama naMem na napoda (Räscoala de la Schimbarea la fa^ä in amintirea poeticä a poporului) (1954) si IlpeoópaMceHCKo ßbcmanue (1903) (Räscoala de la Schimbarea la fatä, 1903) de cälre R. Anghelova in articolul Henucanama 6uozpa$ua na roi^e JJejinee (T. ffejiuee e napodnama noe3un) (Biografia nescrisä a lui Go^e Delcev). (G. Delcev in poezia populará), revista « CenTeMBpxi », anul 6, nr. 5. R. Anghelova prelucreazä tema « Räscoala din aprilie in cintecul popular bulgaro, pentru care a cules un bogat material.
    In generai, in ultimii ani s-a fäcut destul de mult pentru culegerea si cercetarea folclorului cintat, apärut ca o reflectare a evenimentelor din istoria modernä si contemporanä a Bulgariei. Datoritä acestui fapt, cercetarea vechii poezii epice voinicesti si haiduce§ti a trecut oarecum pe planul al doilea. O contributie mai serioasä in aceastä privintä o reprezintä studiile asupra unor cintece voinicesti ale lui Evghenii Teodorov, H acjioneanua e edna ö^Mapcrta napodna enunecKa necen (Stratificäri intr-un cintec popular epic bulgar) si llpou3xod na necenma 3a derne [{ynadunne (Origina cintecului despre copilul Dukadince), « M3BecTHH Ha ETHorpa$CKHH HHCTHTyx », II (1955), in care
332