Romin Gruie Grozovanul, eroul baladei cu acelasi nume, este voinicul ce nu se teme de nimic ; moartea nu-1 inspàimintà, el cinta §i se vesele§te in timp ce tàtarii il schingiuesc :
« Dar el cìntà-n nepàsare Parc-ar fi la masà maire
i?i da semn de veselie Parc-ar fi la cununie ! »
(Romin Gruie Grozovanul) 25.
    Gruia Grozovan luptà viteje§te apàrind pe moldoveni de nàvàlirea tata-rilor ; insusi hanul Ghirei il numeste « mare viteaz », socotindu-1 un mare patriot, un adevàrat erou. Càzind prizonier in luptà cu Ghirei, hanul hoar-delor tàtare, Gruia nu-si pierde curajul §i se salveazà datorità §ireténiei sale : in timpul slujbei religioase roagà pe tàtari sà-i dezlege miinile, iar dupà fugà palosul voinicesc seamànà moarte printre tàtarii ingroziti.
    Un alt erou de baladà, Toma Alimo§, voinicul in fata càruia
a càlcat cìndva mobile boierului Manea, care vine acum sà-i cearà socotealà. Manea il love§te §i fuge ca un la§. Cu o putere supraomeneascà Toma isi aduna màruntaiele, se incinge cu un briu lat, ajunge din urmà dusmanul, il ucide §i moaré numai dupà ce a fàcut dreptate.
    « Corbea viteazul, Corbea haiducul » zace de ani de zile in temnità aruncat de Vodà Stefànità. Poporul nu 1-a uitat, « numele-i merge prin tearà ». Elibe-rìndu-se datorità calului sàu nàzdràvan, Corbea se ràzbunà pe boieri pentru toji anii de temnità :
    De§i tematica §i mai ales scopul luptei apropie eroii baladelor populare rominesti de eroii bilinelor, ìntre voinici si bogatiri deosebirile sint evidente, in primul rind in maniera de luptà, apoi in proportia redàrii lor de càtre poefii anonimi.
    Privind din acest punct de vedere eposul popular rominesc, ajungem la concluzia cà, de cele mai multe ori, eroii baladelor nu pot fi inclusi cu sigu-rantà numai in categoria « voinicilor » sau numai a « haiducilor », si aceasta pentru cà aproape toti au fost ìnzestra^i de popor cu tràsàturi haiduce§ti. lata de ce impàrtirea baladelor in « voinicesti » §i « haiducesti » este relativà 28 §i oarecum forjatà, intrucit mai tofi voinicii sint haiduci. Existà, desigur, intre
25	V a s i 1 e Alecsandri, Poesii populare ale Rominilor, Bucure$ti, 1866, p. 77.
26	G. D e m. Teodorescu, Poezii populare, Editura Tineretului, 1957, p. 88.
27	Antologie de literatura populará, voi. I, Editura Academiei R.P.R., 1954, p. 289.
    28	Vezi noua schema a clasificàrii baladelor populare rominesti, propusà de I. Const. C h i t i m i a, Poezia populará narativà. Ralada, in « Studii §i cercetàri de istorie literarà si folclor», VI, (1957), p. 613.
« Codrul se cutremura, Ulmi §i brazi se clàtina, Fagi §i paltini se pleca
Fruntea de i-o ràcorea, Mina de i-o sàruta »
(Toma Alimo?)26
« Palosul in mìni lua, Mìnecele-§i sumetea,
Pe boieri cà mi-i tàia:, Singe la glesnà era Apoi Corbea se scula,
Si-apuca §i mi-i mergea fot in fara ungureascà, Acolo sa haiduceascà »
Iar pe Rosu-ncàlica É-Si pe Rosu repezia
                                                                            (Corbea) 27.
212