european. Aici nu e Serbia si Muntenegru cu iiiteleptii lor cnezi si diplomati (euvìntul e spus ìn ironie), contra càrora sa utilizati jugul si banii domnului Andràssy ca sà-i faceti sa nu turbure « pacea generala ». Aici nu e vorba de cei trei patrioti romini care pentru un « aferim » din partea turcilor sìnt gata sà-si pastreze neutralitatea lor ìntr-un asemenea grad, ineìt de frica pentru latinismul lor sa fie gata sa ne duca acolo unde au mûrit çi stramoni lor Brinco-veni ». Ìn continuare, Botev arata cà e vorba acum de poporul bulgar ce luptà disperat cu deviza « liberiate sau moarte » si mai ataca o data diplomala euro-peana si pe « nobilul conte tatar Andràssy »24.
    Acesta era revolutionarul Hristo Botev, care tocmai ìn momentul cìnd Kogàlniceanu ìnnegrea atìta hìrtie ca sa dovedeascà pozitia de stricta neutralitate a tàrii §i politica sa de loialitate, umbla nestingherit pria tara §i-si pregatea oameni sau ìi imbarca prin diferite porturi romìnesti, de altfel — dupà cum vom vedea mai jos — cu çtirea sau chiar cu sprijinul aceloraçi autoritàti romîneçti.
     Felul in care turciiapreciau ziarul «Bulgaria noua », se poate vedea dintr-un document turcesc publicat de Boris Nedkov in articolul sâu « Documente turcesti asupra cetei lui Botev »25. Este vorba de o telegramâ a lui Halil pa§a de la Vidin câtre autoritàtile din Oreahovo, data la 11 mai 1876, cu urmatorul continut :
    « Administratia regionala ordona telegrafie interzicerea introducerii in interiorul vilaetului a ziarului « Bulgaria noua » ce apare in limba bulgara la Bucuresti si care are un continut cu totul dâunâtor. Trebuie sa cercetati cine primeçte acest ziar, sa opriti aducerea lui, veghind asupra acestui lucru cu mare strasnicie ». (Pe verso se vede ca organele vamii si serviciul paçapoartelor din Oreahovo au luat cunostinta si masuri).
    Cu toate acestea, la noi nu s-a luat ilici o mâsurâ ìmpotriva lui Botev, iar ziarul a continuât sa aparâ çi dupa moartea sa pina la razboiul din 187726.
    Este adevârat ca Kogàlniceanu, dìndu-si seama ca Poarta ar putea sa-1 întrebe, de ce pe baza acestei neutralitâti pe care o trìmbiteaza n-a luat masuri din vreme si nu 1-a expulzat pe Botev, a trecut la acte care sa-1 puna la adapost de aceastâ eventualâ çi neplâcutâ situatie. De aceea a cerut el expulzarea luj Karavelov §i K. Jankov. Inainte de a arata ce anume masuri s-au luat ìmpotriva celor doi frantaci — §i aceasta dupa cele mai incontestabile documente, adicâ dupa ìnsàsi spusele lui Kiriak Tankov — sa examinam nota lui Kogàlniceanu din 31 mai 1876 câtre Ministerul de interne cu urmatorul continut :
    « Am onoare a va confirma ceea ce v-am comunicai si verbal, câ ìnrolarea bulgarilor si formarea lor in bande organizate pentru a trece in Turcia sau in Serbia, se face sub direcüunea ìndeosebi a numitìlor L. Karavelov §i * K. Jankov ».
    « Dupa informatìile pozitive ce am, amîndoi aceçti stràini pun o activitate exceptìonala pentru organizarea bandelor si au ramificatiuni intinse cu diferite comitete din tara §i din stràinàtate, astfel ìncìt pina la un oarecare punct lovesc in neutralitatea ce guvernul actual si-a impus».
     24	Ibidem, pp. 355—357.
     25	In Xpucmo Bornee, CôopnuK no cjiynaü cmo eoduuu ora poMcdenuemo My (nod pedanV/Unma na MuxauJi JjuMumpoe u Hermp JJuneKoe, Soiia, 1949, p. 684 — 5.
     26	Maniu Stoianov, BinrapcKa Bi.3po!K«eHCKa KHHmHiiHa, Sofia, 1957, I, p. 464.
17 — c. 330
257