adjectivul a fost substantivat cu ajutorul sufixului -ik. ln ucraineanä exista un substantiv — derivai exact la fel (sopodnuK) — cu sensul de « gradinar, zarzavagiu » (H r i n c e n k o, s. v.). Dupä acad. Iorgu Iordan apelativul acesta din urmä sta la baza toponimicului bucovinean 59. Pe harta sub nr. 28 bis, 52, 51, 51 bis.
    Horoiata sau Horoieta: pìriu, afluent al Bìrladului, in rn. Birlad. In documente apare la 1480 (XoKp-k/ATa, B o g d. I, p. 239 — 240), 1499 (Ha Xo-Kp-Krt-bTM, B o g d. II, p. 162). La bazä e un nume de persoanà, un derivat al lui raepujio (cf. mai sus Hovrila) cu sufixul -Ara (< si. com. *-$ta)60 : *foKpHi\/i\TA (pronun(;at HouriVata) devenit in pronun^area romineascä *Horil’ata > *HoroVaia (asimilare: o-i > o-o) > Horoiata > Horoieta (cf. muiata > mold. muiela). Deoarece, In cazul hidronimului Horoieta, numele de persoanà indepline§te func^iunea de toponimie farà ajutorul unui sufix, e posibil ca creatorii hidronimului sä fi fost romini. Daca 1-ar fi creat slavii, el ar fi avut forma *Horoietin (cf. Bohotin, Miletin, Zeletin, Bolintin, Colentina, formate cu sufixul posesiv -in- de la numele de persoane Bohota, Milita, Zelata, Kolqta)61. Pe harta sub nr. 21.
    Hreada: nume topic pe mo§ia comunei Mititei, rn. Näsäud 62 < ucr. epnda « strat; albie strimtä de riu; loc pu^in adinc linde se opre§te pluta » (Zelechowski, s. v.). Pe hartä sub nr. 57.
    Hreasca: nume de pìriu (Valea Hreasca), afluent al Pìriului Curcude-ului, care se varsä in Pereschivu (afluent al Bìrladului) ; nume de sat in rn. Birlad ; nume topic lingä Dolje§ti In rn. Roman, atestat in letopisetul de la Bistri^a sub forma XpACK'K6S. Dupä I. Bogdan etimonul acestui toponimie este bulg. sirb. hrast «tufis» (v. si. chorastz), càruia ìi corespunde in rusä xeópocm. Acest toponimie este insä identic cu toponimicul Hreatca, care se explicä din adjectivul ucrainean zpéi^bna (pronuntat href'ka) « greceascà »M. Pe hartä sub nr. 20, 19, 31.
    Hreatca: sat, comuna Plese§ti, rn. Fälticeni < ucr. zpéu¡bKa (Cf. topc-nimicul precedent). Pe hartä sub nr. 39.
    Hrusca: baltä lingä Hu§i < ucr. epy3bna « mocirloasa, noroioasa » (H r i n-cenko, s. v. zpy3bnuü) 65. Pe hartä sub nr. 24.
    Hru?ca: locuintä izolatä in fostul jud. Tutova, plasa Pereschiv (F r u n-z e s c u, p. 236), rn. Birlad < ucr. apyrnna, diminutiv de la spyiua « pär (poni) ». Pe hartà sub nr. 12.
69	Iordan, Nume de loc., p. 265; Contributions onomastiques, p. 19, nota 2.
     60	Un nume moldovenesc derivat la fel este Uncl'ata (Uncleata), scris cu chirilice Ov(h)ka*t,i (a. 1421; Cost. I p. 142), Oj-mwat(a. 1429; Cost. I, p. 280), in cazul genitiv Oy-MKrtATH (intre anii 1421—1437; Cost. I, p. 284, II, p. 884). Tema la care s-a adàugat sufixul -*t<j este romineascà: uncl’u « unchi ». Yezi Al. R o s e 11 i, Limba rominà in secolele al Xlll-lea — al XVI-lea, Ed. Academiei R.P.R., 1956, p. 43. Privitor la sufixul -ita al numelor de persoanà slave, a se vedea Miklosich, p. 12 [226]. In Polonia numele in -gta trebuie considerate ca patronimice. Eie apar numai ca toponimice (Miklosich, loc. cit.). Cf. si W i t o 1 d T a s z y c k i, Slomanskie nazwy micjscowe (Ustalenie podzialu), Cracovia, 1946, p. 48.
     61	Vezi mai sus nota 34.
     62	Comunicat de G. Giuglea.
     63	I. Bogdan, Cronice inedite atingàtoare de istoria rominilor, Bucure^ti, 1895, p. 71.
     84	I. Bogdan (loc. cit.) considerà Hreasca si Hreasca drept variante formale $i le explicà pe amìndoua din slava meridionals.
     68	Iordan, Nume de loc., p. 11.
50