etc. 2o. 0 situate asemänätoare se intilne§te §i in graiul din Trän, numai cä rolul articolului -c, -ca, -co, -ce il are acolo urma§ul vechiului slav, ok-k, <>Ka, ckc: .nyMCOb, McenaBSi, demebo, MceneBe21. Cele trei articole din acest ultini grai sint identice, din punct de vedere material-genetic, cu cele trei pronume demonstrative din sirbo-croatä :
(articole in graiul din Trän)
-e, -ea, -eo, -ee -m, -ma, -mo, -me -H, -na, -ho, -ne
    Dupä Stoiko Stoikov articularea obi§nuitä (adicä cu articolul literal’ -m, -ma, -mo, -me) are numai functie de determinare, pe cind celelalte douä serii de forme ale articolului—c, -ca, -co, -ce (-e, -ea, -eo, -ee) §i -h, -ua, -ho, -He — au, in afara functiei de determinare, si un rol deictic:
                        MijMcwn « omul»
                           MijMc-bn « omul (acesta, de-aici)»
                           MijMCbn « omul (acela, de-acolo) »22
     Nu am posibilitatea sä stabilesc care dintre cele douä interpretäri reflectä realitatea lingvisticä obiectivä (L.P. Iakubinski nu indicä izvoarele pe baza cärora a tras concluziile sale cu privire la rolul fiecäruia dintre cele trei articole). Dar acest lucru nici nu este necesar sä fie fäcut in cadrul acestui articol, cäci, oricare ar fi in prezent func|iile celor trei articole paralele, un lucru e sigur: eie s-au stabilit incä in perioada de existenfä a sistemului deictic cu trei trepte si pe baza acestuia. (Graiurile din Rodope reflectä stadiul initial, atestat in v. slavä, iar graiul din Trän o fazä mai nouä, pästratä in sirbo-croatä.) Trebuie sä remarC cä in graiurile bulgare din regiunea de vest (de la Dupnifa §i Trän pinä la Vidin §i Lom) se intilne§te uneori termenul cu tema oe- aläturi de termenii cu tema m- si oh- nu numai ca articol, ci §i ca pronume demonstrativ. In lucrärile consultate 23 n-am gäsit insä nimic cu privire la valoarea acestui pronume si la raportul dintre el si celelalte douä. Chiar dacä oeun etc. nu existä decit ca sinonim al unuia dintre celelalte douä demonstrative, el cons-tituie o dovadä in sensul cä sistemul cu trei pronume dembnstrative a existat in graiurile respective intr-un trecut nu prea indepärtat (altfel sinonimia ar fi fäcut ca cele douä pronume sä se diferen^ieze sau ca unul din eie sä disparä).
     In latinä sistemul deictic cu trei termeni (hie — isle — ille, hic —■ istic — illic etc.) s-a desträmat de timpuriu : primul termen al acestui sistem, pronumele hic, a ie§it din opozitia deicticä fundamentalä (inainte de a se pierde complet, el s-a intrebuin^at un anumit timp in locul formelor ie§ite din uz ale lui is) ;
     20	8 t oiko Stoikov, ftb.isa.pcKa dua.ienmoA.oiun (curs litografiat), Sofia, 1954, p. 138.
      21	Op. cit., loc. cit.
     22	Idem op. cit., loc. cit. O interpretare similarà dau lingvi§tii B. Tonev §i K. Mircev.
     23	A. T e o d o r o v-B a 1 a n, 3anadnume 6'bJizapcKu eoeopu, „IlepHOAH'iecKO cmi-caHHe”, XIX §i XX (1886); St. Mladenov, Kkm e^npoca aa eauna. u Haifuonamama hpunad.iejieHOcm Ha Hoeo Cejio (BuduncKo), COopnuK 3a nap. yMomeopenun, XVIII (1901); P. Gàbiov, Ilo soeopa uà ap. Budun, CeopnuK aa nap. yMomeopenun, XIX (1903); Tv. Todorov, fonop?,nt na zp. JIom, Cóopitun aa nap. yMomeopenun, XXXVII1 (1930) ; Tv. Todorov. CèeepoaanadHume 6hJizapcKU eoeopu, CóopnuK aa nap. yMo-meopenun, XLI (1936).
 (pronume demonstrative in s.-cr.)
     oeaj, oea, oao etc. maj, uia, wo etc. onaj, ona, oho etc.
0 — c. 330
 81