dreaptá si credincioasá slujbá, iar astázi ne slujeste nouá cu dreaptá §i credin-cioasá slujbá.
    De aceea, noi vázind dreapta si credincioasa lui slujbá cátre noi, 1-am dáruit cu osebita noastrá milá si i-am dat in tara noastrá, Moldova, Píriul Crasna 4, ce se aflá la Cobile 5, de la gurá piná la obir§ia piríului §i pe acest píriu douá sate, Cománáufi 6 §i Cármánesti 6 §i de la gura (piríului) hotarul piná la Siret si de la marginea bucovinei in sus prin bucoviná piná la obirsia piríului, iar de la Ilia§euti7 iará§i de cealaltá parte, de la obir§ia piríului, prin dumbravá, piná la Siret, la gura piríului. Si incá i-am dat al treilea sat la Slava 8 de pe Muncel9, hotarul acestuia in jurul intregii bucovine.
    Pentru tóate aceste hotare, acesta íi este uric cu tóate veniturile in vedi vecilor, lui si copiilor lui, Alexandru ¡yi Mihail si altor copii ai lui §i nepotilor lui íji stránepotilor lui §i rástránepotilor lui, in vecii vecilor.
    $i la aceasta este credinta mea, a mai sus scrisului Alexandru voievod §i credinta panului Stanislav Rotompan §i a copiilor lui, credinta panului Drago? si a copiilor lui, credinta panului Vlad si a fratelui sáu Bogdan, credinta panului Sandru de la Neamt §i a copiilor lui, credinta panului Bratul Straovici §i a fratelui sáu, credinta panului Birlea de la Hirláu §i a copiilor lui, credinta panului Sin Birlici si a fratelui sáu, credinta panului Negrea, vornic de Suceava, credin^a panului Iafco §i a copiilor lui, credinta panului Jumátate Ion §i a copiilor lui, credinfa panului Tamas Viteazul, credinta panului Birgáu Stefan si a copiilor lui, credinta panului Micu Albu §i a copiilor lui, credinta panului Giurgea din Volliovát10 si a fratelui sáu si credinta tuturor boierilor moldoveni.
    <Iar dupá> viafa noastrá, cine va fi domn in fara Moldovei, dintre fratii no§tri sau din neamul nostru, oricine ar fi acela sá nu clinteascá dania noastrá §i intárirea noastrá, fárá vina lui, pentru cá i-am dat-o pentru dreapta lui slujbá.
    Si care domn o va clinti, unul ca acela sá fie blestemat <de domnul Dumnezeu> si de prea cinstita lui mamá si de toti sfintii si de cei 12 apostoli de frunte si de 318 sfinti párinti de la Nicheia si de toti sfintii.
sec. al XVII-lea. A. Ili, pe 113. 119, 124). Isac Balica se ridicà in fruntea taberei feudale filopolone si In 1612 intra in tara cu 09ti ledesti §i càzacesti ìmpotriva lui Stefan Tomsa, dar e ucis in lupta de la Cornuì lui Sas (Miron Costin, Opere, Bue., 1958, p. 60). La 3 aprilie 1620, Gaspar Voevod daruie$te mànàstirii sf. Sava satul Heciul, cu iaz ¡-si mori pe Ràut. Satul fusese al lui Isac Balica hatman, §i devenise domnesc fiindcà acesta nu avusese copii (DIR, Moldova IV, 1616 — 1620, p. 439). La 4 mai 1857, George Balica, boier fàrà rang, este.semnat intre unioni^tii din Moldova care protesteazft pe lìnga Comisia europeanà din Bucureijti Ìmpotriva abuzurilor caimacamului N. Vogoride (Ade fi docilmente ale renafterii Rominiei, IV, p. 500).
     4 Pìrìul Crasna = pirìu in raionul Roman.
     6	Cobìle (de la slavul = iapà) — toponimie Intìlnit destili de des in documentele moldoveneijti din sec. al XV-lea. Explicatia lui Ion Bogdan cà se denumeau astfel locurile unde se cresteau herghelii de cai, cu mult mai numeroase in sec. al XV-lea, ramine valabilà §i astàzi (I. Bogdan, Documente de la Stefan cel Mare, I, p. 36). Aei, la Cobìle = la herghelie.
     0 Sate pe Crasna, raionul Roman, azi disparate.
     7	Sat pe dreapta Crasnei, Unga Bàtrine§ti, raionul Roman.
     8	Toponimie neidentificat.
     9	Muncel — ultima ramificale spre sud-est a ìnaltimilor care separa bazinul Moldovei de al Siretului si care se prekmgeste spre sud-est pinà spre Negresti. In jurul acestor ìnàlt.inii, se aflau in sec. al XV-lea 0 multi me de sate ; astazi, e des ìntìlnit in aceastà re-giune ca toponimie.
    10	Volovaf in raionul Ràdauti. Era cunoscut pinà acum din documentul de la 13 decembrie 1421, cind Alex, cel Bun il daruieste cneaghinei Ringala, fosta sa sotie (DIRA, I, p. 43). Acest sat revine de citeva ori in documentele sec. al XV-lea (I. B.o g d a n, op. cit., I. pp. 416—417). Un sat Volovat se aflà si in raionul Dórohoi.
340