ROM. CRÄCIUN
Acad. Al. Rosetti
 IA. Vaillant a reluat cercetarea originii termenilor si. *kraèünü, v. r. orocùnu.Înlâturînd explicafia prin slava, Vaillant se îndreaptâ, ca §i njoritatea predecesorilor sai, spre limba latina. Lat. calationem, etimon >pus de Berneker, nu poate ìnsà explica termenul slav, precum nici crealio-
 I	n, ne spune Vaillant, întrucît /coro-, din rusà, presupune un *kar-, originar,
 i	nu un *kra-. Nici etimologia propusâ de M. Vasmer (din s.-cr. kràtali, wràëali « faire des enjambées ») nu e satisfâcàtoare, de asta data din cauza ensului cuvîntului.
    Conducîndu-se dupa sensul de « post care dureazâ de la 12 noiembrie >înâ la 24 decembrie » (postul Cràciunului, fr. Avent) al termenului karaëûn, :oroëün, atestat în Cronica de la Novgorod (din 1143), Vaillant propune un :timon latin reconstruit *quartum jejunium.
    Atit Vaillant, cît §i Vasmer, nu folosesc studiul nostru « Asupra rom. râciun », publicat în 1944.
    Reproducem aici mai jos textul acestui studiu, în întregime (eu douà rimiteri bibliografice noi) 2.
     Etimologiile propuse. Rom. crdciun (dr., ar., megl. ; ar. cîréun, crîéun, negl, cârcuri) 3 « Noël » a fost explicat prin latinâ sau prin slavâ. Dintre :timologiile propuse, trebuie eliminate urmâtoarele: lat. Christfi je)junium Schuchardt, Literaturbl. f. germ. u. rom. Phil., VII, col. 154 ç. u.), din care ir fi trebuit sâ rezulte *crescui (ar. *crescun), si crastinum (Hasdeu, Etym. Magri. Rom., I, 615), care ar fi trebuit sa dea *cra$ten.
    Explicaba prin lat. calatio, propusâ de Per. Papahagi, a fost adoptata
 i	susfinuta de mai mulfi cercetâtori (Puçcariu, EW, 407, s. v. ; Meyer-Liibke, n ed. I a REW, 1489; Capidan, Dacorom., Ili, p. 142, 183; Dragami, Rom. n veac. IX—XIV, p. 48; cf. Dic(. Acad., s. v. craciun: «dintre toate etimo-
      1	A. Vaillant, Slave 'kracunü, v.r. korocunü, ln Prilozi za kniievnost, jezik, isto-iju i folklor, XXIV, Belgrad, 1958, p. 72-75.
     2	Asupra rom. Cräciun, in volumul In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucureçti, 944, p. 435 — 440; versiune francezä în Bulletin linguistique, XI, 1943, p. 56 ç.u.
 i	în Mélanges de linguistique et de philologie, Copenhaga — Bucuresti, 1947, p. 324 — 333.
     3	Termenul e general, în dacoromînâ. V. Sever Pop, Rev. des études indo-europ., [, p. 484 ç.u. çi harta de la p. 502.
 — c. 330
65