feudatarii din Mazovia. Despre oastea lui Witold nu spune decit cà avea §i un detasament de cavalerie tàtàreascà de citeva mii de oameni, ìnsà nu dà descrierea arnanuntita a cetelor 38.
    Socotim totusi posibilà participarea moldovenilor la expeditia impotriva cavalerilor teutoni din 1414, Jinind seamà nu numai de scrisoarea marelui maestru si de lipsa unei detaliate descrieri a oastei lui Witold in cronica lui Dlugosz, ci si de faptul cà imprejuràrile politice erau altele decit cele din vremea bàtàliei de la Griinwald, de vreme ce Sigismund de Luxemburg a ràmas neutru. Moldova se afla acùm tot mai mult sub influenza politicà a Litvaniei. Dupà cum rezultà din analiza de mai sus a textului lui Dlugosz, contingentele moldovenesti trimise in Prusia trebuie sà fi fost inglobate in oastea condusà de Witold. Aceastà oaste s-a retras de la o vreme din ràzboi, din motive politice, pentru cà marele cneaz litvan nu voia ca Polonia sà se ridice prea mult in dauna tàrilor ràsàritene. Motivul cre§terii influenti politice a Litvaniei asupra Moldovei este cedarea de càtre Polonia lui Witold a provin-ciei Podoliei, vecinà pe o granirà intinsà cu Moldova. Cedarea se fàcuse ca pret al incheierii « unirii » de la Horodlo din 1413 39. Am aràtat mai sus cà este foarte probabil cà Moldova avea un tratat de alian^à scris cu Litvania, deosebit de cel ìncheiat cu Polonia. Asa se explicà si expresia « domnul nostru » din scrisoarea lui Alexandru cel Bun, vorbind de Witold, scrisoare care dateazà dinainte de incheierea actului omagial cu Polonia. Si Stefan cel Mare a avut tratate deosebite cu Litvania §i Polonia, §i cu ocazia incheierii celui dintii face aluzie la vechile tratate 40. Asadar, este probabil cà moldovenii, un detasament al lor, au venit in Prusia impreunà cu litvanii.
    Legàturile Litvaniei cu Moldova se intàrirà cu prilejul càsàtoriei lui Alexandru cel Bun cu Ringala, sora lui Witold, care a avut loc probabil in 1415 41. Este vorba de o càsàtorie ce urma sà atragà si mai mult Moldova in sfera de influenza a Litvaniei. Ringala era sora iubità a lui Witold, vàduva lui Henric de Mazovia, cea care odinioarà fugise impreunà cu fratele ei, in 1390, la cavalerii teutoni, sà cearà ajutor impotriva lui Vladislav Iagello42.
    Alexandru cel Bun cauta sà ducà o politicà de echilibru intre cei doi veri rivali. Ìntìlnirea domnului Mqjdovei cu regele Poloniei la Sniatyn in 1415 este in aceastà privintà o dovadà. Atunci depune Alexandru cel Bun, intiia oarà, omagiul personal regelui care se afla ìntr-un popas in drumul sàu spre Litvania. Peste citeva zile, Vladislav sosi in aceastà Jarà, unde ìsi intàri autoritatea fiind primit cu onoruri regesti de vàrul sàu Witold 43. Litvania intrà din nou sub suzeranitatea regelui Poloniei si depunerea omagiului moldovenesc, chiar in acest moment, nu este o simplà coincidentà.
    Moldovenii la asediul Marienburgului (1422). Al patrulea ràzboi polono-prusian din veacul al XV-lea izbucni in 1422, in legàturà cu ràzboaiele husite. In urma uciderii lui loan Hus la Constanta, unde marele reformator al bisericii §i apàràtor al liberiàtilor cehe càzu jertfà sàlbaticei intransigente religioase, cehii se ràscoalà si incep lupta cu ostile trimise impotriva lor de Sigismund
     38	I. Dlugosz, op. cit., p. 352.
     39	I. D ? browski, op. cit., II, pp. 273 — 277.
     40	Vezi mai sus, p. 231.
     41	Pentru data acestei casàtorii cf. C. Auner, Episcopio, de la Baia, in Revista calolicà, IV (1915), pp. 96—97.
    42	L. Golibiowski, op. cit., I, pp. 18—19.
    43	I. Dlugosz, op. cit., 1—2, col. 367.
233