1.	intrebuinfarea complementului direct §i a celui circumstan^ial in genitiv pe lingä predicat inso^it de negale. Cf. lit. Dvarininkas nedav'e kaimeciams ganyklos nè zingsnio (2emaite) «Boierul n-a dat Jaranilor nici o palma de izlaz» (subst. zingsnis, care inseamnä « picior », stä la genitiv, deoarece verbul davi; este precedat de negale) ; let. Man irsi gramata «Am cartea aceasta”, dar: Man nav täs grämatas « N-am cartea aceea» (täs grämatas — complementul in genitiv — depinde de forma negativa a lui bùi « a fi ») ; r. H ne 3naji dpyaoü mcu3hu, ho cMymno tiohumoa, urno omey u Mamb mcujiu ne man (M. Gorki, Copiläria mea). «Nu cunosteam o alta via^ä, dar imi dädeam seama cä tata ji marna nu träiserä a§a ». Complementul direct (mcu3hu) este aici la cazul genitiv; predicatul (ne 3hcui) — insotit de negatie. Pentru originea balto-slavä a construc^iei s-au pronun^at : A.A. Potebnea, K. Brug-mann, A.I. Tomson, J. Zubaty, J. Endzelin, J. Otrgbski §i altii.
    2.	Instrumentalul cu funere predicativa, ln afarä de construc|;iile de tipul As buvau mókytojas « Eu am fost invätätor », Tai bìwo jò mirtiès prie-zastìs « Aceasta a fost cauza mor^ii lui », in care pe lingä verbul auxiliar se intrebuin^eazä nominativul, sint §i cazuri cind vorbitorii limbii lituaniene recurg la instrumentai, de ex., in propozi{,ia JÌs bìwo mòno gélb'etoju «El a fost salvatorul meu » (subst. gélbètojas — instr. gélb'etoju). Ambele posibilitäti se intilnesc §i in Unibile slave (Cf. r. Oh 6uji nucamejib si Oh 6uji nucamejieM « El era scriitor »)85. Procedeul a fost descoperit de J. Endzelin86 §i in dialectele letone (din limba literarä el a dispärut) ; Cf. Mäsinäm saucamies « Noi ne numeam surioare ». Dintre Unibile slave, instrumentalul cu valoare predicativä este mai freevent in polonezä si bielorusä.
    Unii au contestai originea balto-slavä a instrumentalului predicativ. Pärerea aceasta (sus^inutä de E. Fraenkel 87 si S.B. Bernstein88) a fost coin-bätutä de J.M. Endzelin89.
    10.	Desi in sistemul fonetic, morfologie §i sintactic, ca de altfel §i in derivare, concordantele dintre limbile balto-slave sint foarte mari, ne frapeazä in mod cu totul deosebit asemänärile din domeniul vocabularului 9;). Semnifi-cativä este din acest punct de vedere observatia lingvistului ceh V. Machek : « Quelle qui soit la manière de voir qu’on a sur la nature du rapport balto-
     86	In privila concep^iilor lingvistilor sovietici in problema functiilor sintactice ale instrumentalului vezi monografia colectivä TeopumejibHbiü nadele e cjiae.iHCKux mbinax, sub redac^ia prof. S. B. Bernstein, Moscova, 1958; Vezi §i: E. A. Sedelnikov,
Il3 ucmopuu u3yue>iuH (fiyHKif.uü ninopurne abnoeo nade.Hca, «Bonpocu H3yiieHH!i pyccKoro H3tiKa», Ü3H. AH Ka3axcHoii CCP, Alma-Ata, 1955, pp. 420—440 ; I d., Eecnpedjio.ncìiue KOHcmpy^uu c maopumejibHbiM nadestcoM e dpeenepyccKOM jiumepamypito.u HSbme, ibidem, pp. 112 — 178; T. P. L o m t e v, Onepnu no ucmopunecnoMy cmmancucy pyccnozo H3biKa, Moscova, 1956, pp. 89 — 132, 212 — 231; N. H. Ivanova, TeopumejibHbiü npedunamuenbiü nadeotc e nojibCKOM naune, KpaTKiie cooßmemiH HHCTHTyTa c:iaB!iiiOBe;(eHHn AH GCCP, T. 15, Moscova, 1955, pp. 72 — 78.
      8,1 ¿1 peeneiìiuue cji anni io- 6 ajimuücKue aabiKoebie cen3u, p. 77.
     87	Das prädikative Instrumental im Slavischen und lialtischen und seine syntaktischen Grundlagen, «Archiv für slavische Philologie», 40, 1926, pp. 77 — 117; Die baltischen Sprachen.
     88	S. B. Bernstein, OcHoenae 3adanu, Memodbi u npuHif-unu «CpaoHumejibHoü epaMMamuKU cjiaeancKux H3biKoe», BH, 1954, nr. 2, pp. 51 — 52; BGH, fase. I, 1954, p. 8; BH, 1958, nr. 1, p. 49; C6opnun omeemoe no jiSbiKoaitanuio, p. 168; Eajimo-cjiaenncKaa mbinoeaa coo6vu,Hocmb, pp. 66—67.
     89	Vezi 11 peeneümue cjiaamio-6ajimuücKue nsuKoeue cen3u, p. 77.
     90	In privinta elementelor comune ln derivare vezi J. M. Endzelin. op. eit., pp. 71 —72 §i J. S. Otr^bski, op. cit., Bfl, nr. 6, 1954, p. 28.
102