Patrafirul lui íytefan al Il-lea Tom#a Este expus intr-o vitrina din muzeu. Este o danie a lui Stefan Tornea fácutá ín 1621 sau 1622 (7130). Numele sfin^ilor, fapt vrednic de luare-aminte, sint tóate redate pe romineste, ceea ce dovede§te, fárá doar §i poate, cá patrafirul a fost lucrat in Moldova. Schema iconográfica: 1? (nu se poate vedea din vitrina) ; 2 [apostol Petrul; 3 «apostol Pavel»; « apostol Io(an) B(o)gofslov) »; 5 «apostol Mathtei»; 6 «apostol Marco»; 7 «apostol Luca»; 8 « apostol Andreiu » ; 9 « apostol Simon » ;. 10 « apostol Yarfolomei » ; 11 « apostol Iacov » 12 «apostol Thoma»; 13 ca la 12. La picioarele sfintului Toma, înfàtiçat de douä ori, se întinde pe douä rînduri urmätoarea inscrip^ie slavoneascä : intregul patrafir este cusut cu fir de aur. Argintul se iveste pe hainele dedesubt ale sfintilor si tot de argint este ceea ce tin in mina Andrei, Vartolomei, Iacov §i Toma (12 §i 13). Acestia parca Jin o luminare (stinsà), pe cind ceilalti apostoli apar cu ette o carte. Singur Sf. Ioan Bogoslov are in mina stinga o carte iar in cea dreaptà ceva care pare sa fie o luminare stinsà. To^i sfintii calca desculti pe o iarbà din fire de màtase verde impletità cu sìrmà de aur. Chipurile lor nu dovedesc o màiestrie prea deosebità §i sìnt lucrate cu cele mai felurite màtàsuri spre a le reda mai bine pielea, pàrui, barba, etc. Patrafirul este càptusit cu atlas ro§u. Starea marginii aureolelor tuturor apostolilor dovedeste cà purtau pe vremuri màrgàritare. Nu a mai ràmas nici unul. Cutele hainelor apostolilor sìnt insemnate cu un fir subtire ro§u. Judecind dupà felul cum arata azi marginea de jos a patrafirului, socotim cà altàdatà avea si ciucuri. Urme a 10 gàitane se mai vàd in dreptul picioarelor sfintilor Matei, Luca, Simon, Iacov si Toma, dovadà cà patrafirul se incheia odinioarà cu bumbi. lor, miniaturi din veacul al XVII-lea (v. J. Croquison, Un pontifical grec à peintures du XVII-e siècle, în Jahrbuch der österreichischen byzantinischen Gesellschaft, III, Wien, 1954, pp. 123—170 §i fig. 1 — 2) sau cutare patrafir de pe vremea lui Çerban Cantacuzino (cf. N. I o r g a, Les arts mineurs en Roumanie, II, 1936, fig. 107), înscriindu-se astfel, cronologie, în fruntea lor. Nu çtim daca patrafirul s-a lucrat în Moldova sau în Tara Romî-neascâ, întrucît nu este datat. Nu este însâ eu neputintä sä fi fost facut în Muntenia, cînd Marghita doamna träia lîngâ fiul säu Gavril, voievodul Tärii Romîneçti (ca poate o tipsie delà Sueevita ; cf. P. S. Nâstur el, Asupra stemelor unite ale Moldovei fi Tärii Romlnefti la inceputul veacului al XVII-lea, în Studii fi cercetàri de numismatica, II, 1958, pp. 372-373). 2 4 6 8 10 12 3 5 7 9 11 15 t cïm narpa^Hp cktkoph iw cté <|5<1H KOeKOAd T0AUU0 KHMk • Krt(-fe)TO • a'-p-À- 283