bulgara), BAH, Sofia, 1955. In aceeaji tematica se incadreazà si o alta lucrare a, sa, intitulatà ncuiamcuiHume CbZJiacHU e 6?>.izapcnusi e3UK (Consoanele, palatale in limba bulgara), « H3BecTHH M .B .E. » (Institutul de limba bulgara), voi. I., precum §i articolul despre sunet §i fonem §i áltele. St. Stoikov a pus bazele unei descrieri complete a dialectelor limbii bulgare in manualul sàu BhJizapcna duajienmojiozua (Dialectología bulgara), 1956, publicind in afarà de aceasta si unele cercetàri asupra dialectelor bulgare, asupra fenomenelor fonetice dialectale ?i legàturii dintre limba literarà si dialecte.
    In cele douà manuale pentru Universitatea si institutele pedagogice K. Mii'cev a incercat sa sistematizeze datele de pina acum, precum si cele noi din domeniul gramaticii istorice a limbii bulgare si a limbii vechi bulgare: McmopuuecKa zpa.wanilina Ha ÓMzapcKua e3UK (Gramatica istorica a limbii bulgare), Sofia, 1958 ; CmapoóhJizapcKU e3UK (Limba veche bulgara), Sofia, 1954. In alte contributii ale sale K. Mircev a analizat unele probleme in-cadrate in aceea§i tematica, cum sint : Despre soarta Imprumiiturilor din limba turca in limba bulgara (« M3BecTHH H.E.E. », I, 1952), analitismul limbii bulgare, imprumuturile straine in limba bulgara si aitele.
    VI.	Gheorghiev, care in ultimili timp se preocupa tot mai mult si de problemele slavisticii, a publicat citeva studii, dintre care semnalàm volumul : Btripocu Ha 6mz apcica emuMOMZun (Probleme de etimologie bulgara), Sofia, 1958. Celelalte lucràri ale sale sint consacrate unor chestiuni mult discútate in ultimul timp, ca periodizarea istorici limbii bulgare, apari^ia unui nou timp trecut §i aitele.
     Iv. Lekov in lucràrile sale de slavistica analizeazà legile interne de dezvol-tare a limbilor slave, stabilitatea, modalitàtile lor de manifestare si clasificarea lor, aparijia genului personal, raportul dintre fonem §i sunet, tràsàturile structurale ale lexicului §i áltele. Unele din lucràrile sale din ultimii cinci ani au apàrutin càrfi aparte: Eduncmeo u du(pepeHi{uai\usi na cjiaenncnume e3ui\u e mexHusi ocHoeen pcmiuKoe (fioiid (Unitatea si diferentierea limbilor slave in fondul principal lexical), BAH, 1955; Cjioeoo6pa3oeamejiHU CKJiomcmu na CAaenHCKume eaiiUfU (Tendintele de formare a cuvintelor in limbile slave), BAH, 1958; 06u{Hocm u MHOzoo6pa3ue e epaMammecKua cmpoü na cjiaemcKume e3UU/ii (Elementele comune si diferencíale in structura gramaticalà a limbilor slave), BAH, 1958.
    !n problemele paralelismului lingvistic ruso-bulgar au lucrat N. Dilevski §i G. Tagamlitka. Cercetàri in domeniul istoriei limbii bulgare §i al toponimiei au fàcut Iv. Duridanov §i Iv. Gàlàbov. Unele probleme specifice ale limbii bulgare contemporane incearcà sà trateze in lucràrile lor Dr. Mateev, St. Stoianov, Iv. Ivancev, Kr. Ciolakova §i altii. Iv. Go§ev a editat Puacku zjiazojiimecKu Jiucmu (Foile glagolitice de la Rila), BAH, 1956. Cercetàri in domeniul dialectelor au fàcut K. Popov, St. Kabasanov, G. Popivanov, I. Zaimov §i al^ii.
    In domeniul lexicografiei lingvistii bulgari au obtinut succese insemnate. ín anul 1955 a apàrut primul dictionar nou intr-un volum BbJizapcnu rmJiKoeeH peunuK (Dicjlonarul explicativ al limbii bulgare), editat de un colectiv de §apte cunoscu];i lingvisti contemporani (L. Andreicin, L. Gheorghiev, St. Ilcev, N. Kostov, Iv. Lekov, St. Stoikov, Tv. Todorov).
    In anul 1959 s-a terminat dic^ionarul in trei volume, P&hhuk na cbepeMenun 6i>JizapcKii KHUMcoeen e3UK (Dictionarul limbii literare bulgare contemporane), intocmit de colaboratorii Institutului de limba bulgara de pe
328