cele douá gramatici slave tipárite In Tara Romineascá 42. íntr-adevár, confrun-tind confinutul manuscrisului gramaticii lui Dim. Eust. Brajoveanul cu textul celor douá gramatici slave tipárite la noi in 1697 §i 1755, descoperim únele elemente in sprijinul ipotezei noastre. Utilizarea gramaticii slave din 1697, de pildá, o deducem din situaría cu totul aparte cu privire la impariirea numelui in gramatica lui Bra§oveanul. ín tóate gramaticile slave anterioare acestei gramatici romine§ti din 1757, ca §i in manuscrisul Gramaticii slavo-romine a lui Staicu, numele se imparte mai intii in : coScTBermoe « propriu » si Haprma-TeJiHoe «común », iar apoi numele HapmjaTejmoe se subdivide in alte trei categorii, citate in ordinea urmátoare : cymeetbutejihoe «(substantiv) concret», coSHpaTejiHoe « colectiv » si iipujiaraTejXHoe « adjectiv » 43.
    Spre deosebire de aceastá impárfire consacratá, in manuscrisul lui Dim. Eust. Bra§oveanul constatám cá numele se imparte mai intii in ceea ce am numi astázi «(substantiv) concret » §i « adjectiv », iar apoi, in a doua categorie, apar celelalte trei feluri de nume, date ín ordinea urmátoare: «propriu », « colectiv » §i « común ».
    Aceastá neasteplatá intervertire ín clasificarea numelui din manuscrisul lui Dim Eust. Brasoveanul i§i are explicafia intr-o modificare fácutá asupra textului respectiv din gramatica lui Antim, exemplarul inregistrat sub cota 109 din Biblioteca Academiei R.P.R. ín acest exemplar, pe la anuí 1730, un oarecare Barbu 44 din Tismana, a §ters cu cernealá cuvintul co6HpaTejmoe din a doua subimpártire, intercalíndu-1 intre primele douá. Dim. Eust. Bra§oveanul, luind drept buná modificarea lui Barbu, face ca cele douá nume rámase in ultima categorie sá apara, la el,«intru despárfirea cea dintii»(f. 27 r) a numelui, traduse prin: infiintálor §i adáogator, pe cind celelalte trei nume constitue « despárfirea a doua »(f. 27 v) denumite: osebit, slringátor §i numitor.
     ín textele respective, infiltrarea acestei situafii anormale se prezintá in felul urmátor:
Textul slav din ed. Antim (f. 16v---17r)  Textul corespunzàtor in manuscrisul 
   Nemodificat           Modificai        
        p43A^iHfi HMéHÉ :                 Numele intru desparfirea cea        
                                          dintii iaste:                       
COKCTREHHOì h       CyiH,JCTSHTÉAHO£ H    infiinfàtor §i                      
HdpHUdTÉAHOÉ      npHAaraTiAHOÉ           adaogator                           
   PabaíjaihÍi hauhé HjpHnaTiAnarw :      Intru despàrfirea a doua,           
                                          numele iaste:                       
C^lll,£CtBHTíAHO¿ CORCTKIHHOi             osebit                              
COKHpaTÉAHOt      COKHpa TìAHOé h         stringator §i                       
npHAaraTtAHOí     IUpHi;aTiAHO£           numitor                             
    Din situala prezentatà, se vede dar ca, ìntoemindu-si manuscrisul primei gramatici consacrate exclusiv limbii romine, Dim. Eust. Brasoveanul s-a fin ut
      42	Gramatica slava editata de Antim Ivireanu la Snagov in 1697 §i cea de la Rimnicul Vilcea din 1755.
      43	Sa se vadà aceasta impartire in redactarea romineasca a fragmentului corespun-zator — reprodus mai sus (p. 299), din manuscrisul gràmaticului Staicu.
      44	Diferite note si semnàturi din jurul anului 1730 ale acestuia se intllnesc pe mai multe pagini. Una din eie (de pe f. 108 v) poarta data 1732. lata continutul acestei note: « Aceasta sfintà fi dumnezeiascà gramatica iaste a mea. Barbai Alixandrul «iti thcauh.i. Hcnnca^'k <i3T» SapeyA u>t"k tHCMìina, .vk ri» 7240*.
301