Tendinea evidentà de generalizare a desinenti -ov (-ev) pentru toate substantívele, indiferent de orice considerent istorico-morfologic sau fonetic, trebuie prività ca o evolutie care se desfàsoarà dupà legile interne de lunga durata ale dezvoltàrii limbii. Fiind compiei in afara ariei de influenza a limbii ruse literare, graiul velicorus de la Socolinti manifesta si in aceastà privinta o remarcabilà consecvenj;à in ceea ce prívente promovarea unor tendinte existente in limba rusa Inca de la sfir§itul perioadei slavei comune.
     Fara a intra in amànunte, precizàm cà la Socolinti nu exista substantive « in -Mu » care sa aibà la cazurile oblice o silabà mai mult ca la nominativ singular ; nomin. : adná vr'ém'à — « un timp » (genul fem.) ; genit. : màlà vr’ém’à 54
—	« timp pu|in », cf. lit. Majio BpeineHH ; pad^vym’e'm — « sub ugcr ». Sub-stantivului din limba literarà céMH — « sàmìn^a » ii corespunde aici cuvintul s’e'm’e'nd »; vecheaforma de nom. plural a fost adoptatà ca nominativ singular, cu acest prilej trecindu-se de la yenul neutra la genul feminin ; s’e'm’e’iìó — « sàminfà » se declina la Socolinti dupà declinarea I (cu excepfia formei de gen. plural: s’eim’einóu, v. mai sus).
     Citeva observafii in legàturà cu accentui (in declinare).
    Substantívele femmine (mai ales bisilabice) care in limba rusà literarà si in numeroase graiuri populare au accentui pe ultima silabà la nominativ singular §i pe penultima — la acuzativ singular5B, au generalizat in graiul de la Socolinti accentui pe ultima silabà : rukù — « mina » (acuz.), vadù — « apà », trami — « iarbà », u'~'ylauú — « in cap », z’e'ml’ú — «pàminl » s.a.m.d. In aceastà privin^à nu am notat nici o exceptie.
     In ceea ce priveste formarea nominativului plural observàin o ràspindire mai largà decit in limba literarà a desinenti -y, resp. -i. Iatà citeva exemple :
       —	« frunze », cf. lit. jiùcmbsi', b’ér’e'Y[i\ — « maluri », cf. lit. 6epeed; rukav[y\ — « mineci », cf. lit. pynaed ; dami) — « case de piatrà », cf. lit. doMd ; sn’éy’[i] — « zàpezi », cf. lit. cuezd ; Yüi7}d[y] — « orase », cf. lit. eopodd; syny — « fii », cf. lit. cbmoeb.4. Desinente -y se constata §i la nom.-acuz. plural neutra, de ex. ókny — « ferestre », cf. lit. ÓKHa.
     0	particularitate morfologicà si sintáctica característica graiului de care ne ocupàm este prezenta sporadicà a desinentei de nom. plural in locul celei de acuzativ-genitiv pentru substantívele « insúflente » intrebuinfate cu valoare de complement direct : st’e'r’Zayn av’éè’k’i — « eu pàzesc oile ». La fel, de la acclasi informator : ~ karóvy — « eu pàzesc vacile », — kón'i — « eu pàzesc caii ». Fiind intrebat dacà se poate spune corect « lipovene§te » si : st’e'r’fayù karóu, adicà folosind in loc de nom. pi. forma de acuzativ-genitiv, informatomi a ràspuns afirmativ. Prin urmare, pentru el cele douà constructii coexistà. De la un membru mai in virstà al familiei informatorului am surprins si con-structia cu acuz.-genit. : zv^an' ài yus’ éi u~'xl’éu — « mìnà gistele in poieticà! ». Cazul acuzativ plural « insúflente » identic ca formà cu nominativul plural este propriu limbii ucrainene 56, inclusiv graiurilor ucrainene din imprejurimile satului Socolinti. ìntrucit insà, informatomi nostra nu numai cà nu poate vorbi,
      64	Acelasi fenomen se ìntilne§te §i in alte graiuri ruse meridionale, de pildà in loca-litatea Iasnaia Poliana. Vezi N. P. G r i n k o v a, Y. I. C i a g h i § e v a, op. cit., p. 151. Extras dintr-un jurnal de Insemnàri al lui L. N. Tolstoi.
     66	Vezi, de ex., R. I. A v a n e s o v, ydapenue e coepeMennoM pyccKOM jiumepa-mypnoM a,3HKe, Moscova, 1958, pp. 23—24.
56 Vezi, de ex., L. A. Z a g r o d s k i, rpaMamuna yKpaÌHCbKoi moou. Vacmuua
I. Moptfojioein. Ed. a XV-a, Kiev, 1954, p. 89.
120