Sofia 1909, §i V. Pogorelov, « Onnci> Ha CTapiiTt neqaTHii Cijirapci>n KHiirH», Sofia 1923. Nici una din aceste cinci luerari, inclusiv cea mai cuprinzàtoare dintre eie — aceea a lui Al. Teodorov-Balan din 1923, nu erau complete §i de aceea au apàrut mereu adàogiri sau indreptàri foarte utile, datorite lui St. Arghirov, N. Naciov, St. Stanimirov etc. Aceste .insistente preocupàri isi aveau explicatia lor: istoria politica, economica, sociaia etc. a poporului bulgar in perioada renafterii sale nu poate fi scrisa fara cunoa§lerea lucrarilor unor inainta^i, care lucrasera in vremuri vitrege, cìnd Bulgaria era sub stSpinirea straina, c!nd cardile, ziarele si revistele bulgare — in special in prima perioada a acestei epoci — apareau mai ales in afara tfirii si cind ìn§ì§i autorii lor erau stabiliti in centrele mai importante ale emigratici bulgare — Odesa, Bucure§ti, Constantinopol. in ceea ce priveste cunoasterea istoriei Bulgariei, aceasta situatie nu s-a schimbat nici astàzi. Ba poate mai mult de cit oricìnd, dupà 9 septembrie 1944, cind studiile istorice au luat un avfnt nemai-intilnit, istoria poporului bulgar in luminoasa epocà a rena$terii sale nu poate fi scrisa farà cercetarea amànuntità a tuturor lucràrilor tipàrite in acea vreme, fie eie càrti cu continui variat, articole publicate in reviste sau, mai ales, in ziarele bulgare. Alàturi de acestea, o mare importantà o au toate acele mici corespondente venite din cine §tie ce colt al tàrii, dar care apàrìnd intr-unul din ziarele emigratiei, la Odesa, la Bucuresjti sau la Bràila si reflectind situatia realà, au astàzi importanfa unui izvor de prima minà. Aceastà din urmà informatie, atit de necesarà, a lipsit pinà acum istoricilor bulgari si golul acesta, ca §i multe altele, vine sà-1 umple repertoriul bibliografie pe care il oferà lucrarea de fatà a lui Maniu Stoianov.
      In introducere, autorul ìnsu$i màrturise§te ca nu acesta a fost planul sàu iniziai. Lucrarea a inceput pe vechea linie a unor completàri ce trebuiau. aduse bibliografiei mai sus citate a lui V. Pogorelov ¡¡¡i ea urma sà aibà proporci relativ reduse, putind fi fàcutà u§or de un singur cercetàt'or. In procesul lucrului planul a fost insa schimbat Spi, fàrà a se recurge la ajutorul unui colectiv, precum §i fàrà a avea un model pe care sà-1 urmeze, s-a ajuns la acest imens repertoriu bibliografie, care cuprinde numai in volumul intii 8900 de titluri, descrise in 467 de pagini format mare. Desigur la o asemenea lucrare cu caracter informativ indicii au o importantà deosebità. Nu e de mirare dacà pentru aceste 467 de pagini au fost necesari indici care se intind pe aproape 200 de pagini, ocupind deci jumà-tate din volumul lucràrii. Dupà cum se vede, aceastà bibliografie are specificul ei, care o deosebeste de toate cele dinaintea ei §i, in generai, de lucràrile bibliografice obi§nuite.
      Repertoriul bibliografie al lui Stoianov nu este deci o simplà bibliografie, ci vrea sà reflecte cit mai complet tabloul intregii vieti culturale bulgare in primele trei sferturi ale sec. al XlX-lea (1806—1878). In acest scop, era nevoie de o largire a notiunii de autor, de càrturar. Adica, a§a cum aratà In introducere M. Stoianov, d-sa a considerai drept càrturari pe toti bulgarii care intre 1806—1878 au publicat, ca lucrare separata sau intr-o publicatie periodica, orice studiu §tiintific, didactic sau de altà naturà, orice artieoi sau corespondentà, orice creatie literarà in prozà sau versuri, orice comunicare sau notà etc., fie ea originala sau tradusà, sau pe orice bulgar care a redactat sau editat o publicatie periodica sau a tipàrit o foaie volantà. Aceastà notiune cu totul làrgità §i necorespunzà-toare astàzi este — serie d-sa — cu totul potrività epocii rena§terii, cind « gramatic » sau « càrturar » era socotit oricine §tia carte, aleàtuia lucràri pentru tipar sau colabora intr-un fel oarecare la publicatiile periodice.
      Pornind de la aceastà premisà, repertoriul bibliografie capata un aspect total diferit fafà de celelalte bibliografii, cuprinzind urmatoarele pàrti:
     1)	Càrturari bulgari — 1806—1878, cuprinzind 8107 titluri de càrti, bromuri, articole, corespondente, nuvele, povestiri, poezii etc., publicate separat sau in periodice, toate purtìnd o semnàturà completa, un pseudonim, o semnàturà prescurtatà sau màcar o simplà inaiala, grupate alfabetic, dupà numele acestor autori. Dacà tinem seama
389