ruso-ucrainene, de stabilire a etapelor principale in evolutia acestor legäturi, definind forma, conjiniitul §i specificul fiecärei etape.
    Un grup de tineri cercetätori — P.G. Dimitriev, D.M. Dragnev §i P.V. So-vetov in comunicarea Documente inedite, referiloare la istoria Moldovei $i a Jàrii Rominesli in perioada feudalà, aflate in arhivele din U.R.S.S. au fäcut cunoscut rezultatele muncii migäloase depuse de ei timp indelungat in arhivele din U.R.S.S., in care au gäsit documente inedite, deosebit de prefioase pentru studierea multor probleme din istoria Moldovei si a Tärii Romine§ti.
    Studiul comparai al tratatului dintre Rusia §i Moldova din anul 1711, pe baza textului original cu cel reprodus in cronica lui Ion Neculce, a consti-tuit obiectul unei comunican a lui N.P. Kiricenko. V.N. Ermuratski a vorbit despre Aclivitatea lui Dimitrie Cantemir in Rusia.
    Date noi cu privire la legäturile romino-ruse in perioada räzboaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea au adus in comunicärile lor, F. Sulman (Misiu-nea lui P. Dràgànescu in Rusia in anii 1736—1737) §i I.A. Kotenko (Din isloricul participärii delasamentelor moldovenesti in ràzboiul ruso-turc din anii 1768-1774).
     Pe linia valorificärii documentelor inedite se inscriu §i comunicärile fäcute de P.G. Dimitriev (Recensàmintele populatiei din Moldova in anii 1772 si 1774, ca izvor de studiere a isloriei sociale), I.I. Nemirov (Documéntele din Arhiva Centrala de Stat a R.S.S. Moldovenesti ca izvor de studiere a istoriei Moldovei),
I.V. Semionova (Cu privire la legäturile comerciale intre Rusia si Principalele Dunàfene la sfirsitul secolului al XVIII-lea), N.V. Berezniakov (Scrisorile inedite ale lui G. Asaki catre P.V. Kiselev), V.P. Storojuk (Unele documente inedite despre susfinerea de catre muncitorii ramini a ràscoalelor turanesti din anul 1907) etc.
     Valerian Popovici, directorul sectiei de istorie a Filialei din Ia§i a Acade-miei R.P.R., a prezentat comunicarea Rolul progresist al Rusiei in dezvoltarea autonomiei economice si politice a Tàrilor Romine la sfirsitul secolului al XVIII-lea si tnceputul secolului al XIX-lea.
     Decanul facilitaci de istorie a Universitari de stat din Chisinau, M.P. Mun-teanu, a urmärit in comunicarea sa oglindirea istoriei Moldovei §i a Rominiei in revistele rusesti din veacul al XIX-lea. I.A. Baskin a relevat unele trasàturi caracteristice dezvoltärii ideologici revolutionar-democratice in Rominia §i Rusia la mijlocul veacului al XIX-lea.
    In cursul sesiunii au fost prezentate §i citeva comunicari a cäror tema privea räzboiul ruso-romino-turc din 1877—1878. Astfel, S.I. Samoilov a vorbit despre Consolidarea legàturilor de prietenie intre popoarele rus si romin in perioada ràzboiului ruso-turc din anii 1877—1878, iar M.S. Gurbanov s-a oprit asupra problemei: Formarea detasamentelor de voluntari bulgari la Chisinau in anul 1877. íntr-o comunicare arnplä, I.G. Budac a vorbit despre Rolul Basarabiei in stabilirea legàturilor revolutionäre intre Rusia si Rominia in anii 70—80 ai veacului al XIX-lea.
    De Legäturile revolutionäre dintre oamenii muncii din Basarabia si Rominia in anii 1905—1907, s-a ocupat in comunicarea sa A.E. Novak. Un alt cerce-tätor, A.I. Esaulenko, a examinat Legäturile dintre organizatiile revolufionare din Rominia si Basarabia in anii 1918—1922. S.E. Afteniuk si E.M. Kopanski au urmärit Oglindirea procesului de unire a forfelor revolufionare din Basarabia si Rominia (1918—1922) in literatura istoricà sovieticà si cea romineascà dupa 1944.
404