In curs in secolul al XV-lea 10#. Prin secolele al XlV-lea §i al XV-lea se va fi desfà§urat asimilarea definitiva a resturilor populatiei slave din tinutul Neam-fului. In graiul acestei populafii, inainte de disparita lui, incà nu s-a efectuat trecerea (e > éo.
    In cazul cà s-ar fi pàstrat toponimice « slave vechi » de tip slav meridional in Moldova, acestea ar trebui sa constituie toponimia majorà a provinciei ; numele de riuri §i numele orafelor — toponimicele care sint cele mai vechi in orice regiune — ar trebui sa prezinte particularitàfi slave de sud. > Dar hidronimele de origine slava Moldova (forma documentarà slavà : Moldava), Bistrita, Suceava (in documente Soiava: a. 1393, SuÉava), Tutova, Putna, Milcov, Baseu, Miletin, Zeletin etc. nu prezintà tràsàturi fonetice slave de sud, ci unele din eie au un aspect net slav de est. Temei slave de est mold-, etimologia càreia nu se stie, i-ar corespunde in slava de sud mdld-, mld-: bulg. màld-, sirb. mld- > mud-. Cf. numele popular Mudaua, Mudava al localitàfii Moldova (Veche) din rn. Moldova Nouà, al càrei nume oficial a fost creat de vreun funzionar austriac din forma mai veche *Mldava (devenità, in urma vocali-zàrii lui l silabic in unele graiuri sirbo-croate §i in limba literarà, Mudava). Vocalei u din Putna (< si. com. pplma) ii corespunde in medio-bulgara m: cf. Dimbovi(a, Glìmboaca. Formele moldovene§ti Miletin, Zeletin trebuie comparate cu toponimicele muntene§ti Bolintin, Colintina. Formele slave comune *Mil$tim *Zel$tim (cf. toponimicele poloneze Milqcin, Zielqcin: Miklosich, p. 151 [35], 161 [45]) au luat in slava de est aspectul MujinmuH, 3eAamuH, devenite in pronunfarea romineascà intìi Mileatin (in documente fllHrt’kTHH:
a.	1425, Cost. I, p. 168), Zeleatin, apoi Miletin, Zqlelin (a. 1495, Bogd. II, p.59). De asemenea nici numele — de origine slavà — ale orajelor moldovene§ti nu au aspect slav de sud. Toponimicul Dorohoi prezintà pleofonia caracteristicà slavei orientale. In schimb, numele vechii capitale a Ardealului, Bàlgrad, §i al capitalei Olteniei, Craiova (in documente KparttK©), au aspect slav meridional datorità metatezei grupului si. com. *or intre consoane devenit ra. Toponimia majorà de origine slavà a Moldovei e de tip slav de est, pe cind cea a Munteniei, Olteniei, Ardealului, Cri§anei §i Banatului e de tip slav meridional.
     In concluzie, in nord-estul tàrii — sau mai précis in Moldova —, toponimicele slave cu h (< g) sau cu g pàstrat nu indicà douà straturi etnice §i lingvi-stice slave. Unul dintre aceste straturi, cel reprezentat de toponimicele cu g pàstrat, este romìnesc sau prezintà influente romîneçti. Slavii de sud n-au làsat urme in toponimia Moldovei. Aceasta este adevàrat nu numai in cazul toponimicelor cu h (< g), ci çi in cazul toponimicelor prezentind grupurile §t, jd pentru si. com. *tj, *kti, *dj, reflexele ea, a pentru si. com. *é çi reflexele ìn, ìm pentru si. com. *p110. Cercetind felul cum sint redate in toponimia slavà din nord-estul fàrii vocalele slave comune *p, *é §i grupurile *or, *ol, *er, *ar, *bl intre consoane, am ajuns la aceeaçi concluzie: In Moldova, toponimia
 i°9 Vezi <5. II. MejjBeaeB, Icmopumia spaMamuna yKpaÏHCbKoi mobu, Harkov,
1955,	p. 90. In graiul hufulilor din rn. Ràdàu{i procesul acesta nu este terminât nici astâzi. Vezi I. Patruf, Fonetica graiului hu}ul din Valea Sucevei, p. 26.
     110	Vezi mai sus nota 103.
59