Merglnd pe aceeasi linie, G. Mihàilà aduce o serie de Observatii asupra influenti ruse in vocabularul limbii iornine contemporane (LR, III, 1954, nr. 3, pp. 27 — 35), semnalind, printre altele, imprumuturi ruse§ti-sovietice in presa noastrà progresistà dinainte de 1944 §i fàcind o incercare de clasificare tematica a cuvintelor noi — imprumuturi §i calcuri din limba rusà.
    Influente rusesti mai vechi in limba scriitorilor §i oamenilor nostri de cultura sint studiate de acad. E. Petrovici (Limba lui Dimitrie Cantemir, LR, II, 1953, nr. 6, pp. 5 —16 33) §i de V. Vascenco (Influente rusesti in limba tipàri-turilor lui Mihail Slrilbilchi — sfirsilul sec. al XV111-lea, SCL, IX, 1958, nr. 2, pp. 231—242). Acela§i autor a sustinut disertala consacrata studierii impru-mulurilor slave rasàritene (ruse §i ucrainene), pàtrunse in limba romina din epoca celor mai vechi contacte pinà in sec. al XlX-lea 54. Dupà o introducere teoretica, autorul dà un glosar de aproape 1 000 de cuvinte, dintre care unele n-au fost inregistrate pinà acum in dictionarele noastre, precum $i un studili istorico-lingvistic al acestor Imprumuturi.
    Tot aici trebuie men^ionatà studierea elementelor ucrainene in terminologia forestiera din Valea Bistritei, Bucovina §i Maramure? in lucrarea lui V. Arvinte, Terminologia exploatàrii lemnului si a plulàrilului55.
     In acelasi timp apar in diverse reviste o serie de note etimologice, consacrate unor cuvinte de origine slavà: cdsild (Gr. Rusu, in GL, I, 1—4, 1956, pp. 141 — 143); $ugubdt, a zbirci «a gre§i » (acad. Al. Graur, in SCL, VII, 1956, nr. 3—4, pp. 275 — 277) ; solz (se reia etimologia latinà), pràvdlie, intilnit in textele slavo-romine sub forma upiiKHAhf « privilegiu, brevet » (G. Ivànescu, Note etimologice. Istoria sodala in serviciul etimologici romìne, SCL, Vili, 1957, nr. 4, pp. 513—517); deald, progadie, vread (I. Pàtrut, in CL, II, 1957, pp. 292—297); academic « academician », bici, cihotca, cladovcà, cneaghind (VI. Drimba, Conlri-bufii lexicologice, LR, Vili, 1959, 1, pp. 26 — 29).
     In sfirijit, in domeniul etimologici, in particular al etimologiei slavo-romine, in 1956 — 1957 s-a depus o anumità activitate pentru redactarea etimologiilor cuvintelor cuprinse in Dic\ionanil limbii romine moderne (Ed. Acad. R.P.R., 1958), utile pentru marele public, dar insuficiente, fatà de necesitatea creàrii unui dictionar etimologie propriu-zis al limbii romine 56.
    Influenta slava asupra sistemului ionetic al limbii romine. Putin studiata Inainte57, aceastà problema si-a gàsit in anii din urmà un
     63	Articolili a fost reprodus in voluraul De la Varlaam la Sadoveanu. Studii despre limba fi stilul scriitorilor, ESPLA, 1958, pp. 120—138.
     64	Vezi autoreferatul disertatiei: BocmomiocjiaonncKue aauMcmeoeaHuii e pymiahckom ninne, Leningrad, 1958. Independent de V. Vascenco, un cercetàtor ucrainean S. V. Semcinski a sustinut in acelasi an la Kiev disertatia consacrata aceleia^i probleme. In 1958 au apàrut citeva articole ale lui Semcinski ?i, recent, fascicola intii a disertatiei: ■ leKcumii .lanoayHenHfi 3 pociucbKoi ma ynpaincbKoi moo y . pyMyHCKiu Mogi, Kiev, 1958.
     65	«Studii $i cercetari ¡jtiintifice », Filologie. Academia R.P.R. Filiala la§i, Vili, 1957, fase. 1, pp. 1 — 185 (Elemente ucrainene in terminologia pàduràritului, pp. 50—60; cf. sì cap. II: Stadiul actual al terminologiei forestiere, passim).
     56	Vezi A. Nicolescu, Activitatea lingvisticà in 1957, SCL, IX, 1958, nr. 1, p. 106; M. S e c h e, (ree.) « Dicfionarul limbii romine moderne», LR, Vili, 1959, nr. 1, pp. 96—97; cf. pentru problemele etimologiei slavo-romine in acest dictionar, G. M i-h à i 1 à, Problemele alcàtuirii unui diclionar etimologie..., p. 219.
     57	Vezi capitolul Fonetica din voi. Ili al Istoriei limbii romine de Al. R o s e 11 i, pp. 40—42, in care se arata, pe scurt, printre altele, cà opozitia, cu valoare morfologicà (la sfinitili cuvintelor) a consoanelor dure ?i muiate « a fost..! introdusà in romina dupà modelul slav » §i cà « diftongarea lui e- in limba rominà vorbità » se explicà prin iodizarea vocalelor prepalatale slave (è, e, i, i).
2*
19